Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente
 
 
 

Actualitate 2 Aprilie 2018, ora 08:47

Bilanțul Marii Adunări Centenare: Eșec pentru Dodon, succes pentru românii din R. Moldova

Marime Font

Duminică, 25 martie, mii de cetățeni ai R. Moldova s-au adunat la Chișinău, pentru a marca un secol de la unirea cu patria-mamă. Evenimentul de amploare a creat o serie de controverse printre adepții statalității. TIMPUL a încercat să afle de la mai mulți experți politici, care, în cele din urmă, a fost importanța Marii Adunări Centenare și ce efecte a avut această manifestație în societate.

Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) a devenit neîncăpătoare pentru cetățenii R. Moldova care simt în continuare românește în ciuda ocupației sovietice și a politicilor de deznaționalizare, promovate pe acest petic de pământ în ultimele decenii. Mii de persoane, printre care intelectuali și activiști civici, au scandat într-un glas „Unire!” și „Jos hotarul de la Prut!”. La eveniment au participat politicieni de pe ambele maluri ale Prutului. Astfel, ex-președintele României Traian Băsescu, Ludovic Orban, liderul Partidului Național Liberal și Constantin Codreanu, deputat în Parlamentul României au ținut să celebreze acest eveniment împreună cu românii din R. Moldova. Inițiativa unioniștilor nu a fost la fel de salutată însă și de guvernarea de la Chișinău, deoarece doar Partidul Liberal, Partidul Național Liberal, Partidul Unității Naționale și Partidul Liberal Reformator au avut curajul să vină duminică, în PMAN. Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a fost în piață, în calitate de cetățean simplu, împreună cu alți colegi și simpatizanți ai formațiunii pe care o conduce.

Chiar și așa, Marea Adunare Centenară a fost calificată de societate drept cea mai amplă manifestație unionistă de la independență încoace. Aceasta l-a deranjat mult pe președintele prorus de la Chișinău, care a ținut să comenteze acid evenimentul dedicat Centenarului Unirii. Potrivit lui Dodon, la 25 martie „unionismul a înregistrat un eșec umilitor”, de aceea cetățenii ar trebui să condamne „propagarea acestei molime politice în Republica Moldova”. „În loc de „Marea Adunare” a fost organizat un banal protest minoritar, cu lăutari și discursuri ofilite. Se confirmă că unionismul este un balon care se va dezumfla odată cu trecerea Centenarului. Unioniștii au strigat și s-au împrăștiat, iar Patria rămâne. Moldova are viitor! Iar unionismul va rămâne un vis steril, care aparține trecutului”, a scris șeful statului pe o rețea de socializare, chiar în ziua evenimentului.

Marea Adunare Centenară a contribuit la consolidarea conștiinței românești

Însă, experții politici din R. Moldova nu sunt de acord cu afirmațiile, cel puțin, nefondate ale lui Dodon, ei consideră că acest eveniment a contribuit la consolidarea conștiinței naționale. Analistul politic, Anatol Țăranu susține că Marea Adunare Centenară a fost dedicată unui eveniment foarte important în istoria neamului românesc, doar că o bună parte din societatea moldovenească nu înțelege valoarea acestei manifestații. „În R. Moldova acest eveniment este marcat de o parte a societății, care are conștiință românească, și este detestat de o altă parte a societății care are sentimente românofobe sau nu înțelege valoarea lui, continuând să rămână prizonieră politicilor de mancurtizare care mai dă roade la noi. Totuși, trebuie să recunoaștem că Marea Adunare Centenară a contribuit la consolidarea conștiinței românești”, a adăugat Țăranu.



Expertul a mai menționat că două zile mai târziu, după Marea Adunare Centenară, la 27 martie, în cadrul unei ședințe solemne, și Parlamentul de la București a marcat cei 100 de ani de la Unirea Moldovei cu România prin votarea declarației de Unire, însă nu e cazul să așteptăm același lucru și de la Legislativul R. Moldova. „Marea Adunare Centenară de la Chișinău și votarea declarației de Unire în Parlamentul de la București se înscriu perfect în evenimentele de comemorare a Centenarului Unirii. Însă, nu ne putem aștepta la o asemenea declarație și din partea Legislativului de la Chișinău, deoarece aici demult s-au consolidat două tabere, una proromână și alta statalistă”, conchide Țăranu.

„Acest eveniment trebuie să le dea de gândit guvernanților”

Jurnalistul Nicolae Negru este de părere că principalele efecte ale Marii Adunări Centenare au fost semnalul de alarmă pe care cetățenii l-au dat autorităților, dar și faptul că în R. Moldova a început să se vorbească tot mai des despre Unire. „Acest eveniment trebuie să le dea de gândit guvernanților de la Chișinău. Ei trebuie să ia în considerare că starea de spirit a cetățenilor din R. Moldova începe să se schimbe, iar dacă această tendință nu va fi analizată la timp, ea poate amenința toată clasa politică. Prin urmare, dacă oficialii de la Chișinău nu vor ține cont de interesele și dorințele cetățenilor, riscă să-și piardă funcțiile și să fie îndepărtați de pe scena politică”, explică Nicolae Negru.

La rândul său, expertul politic IDIS Viitorul, Ion Tăbîrță susține că Marea Adunare Centenară poate fi analizată din cel puțin două perspective. Astfel, potrivit lui, din punct de vedere sentimental, evenimentul dedicat Centenarului are un impact puternic asupra societății din R. Moldova, deoarece arată că Actul Unirii de la 1918 nu s-a șters din memoria colectivă a populației din stânga Prutului. „Însă, din păcate, noi am trecut și prin politica de sovietizare, care a dus la crearea unui alt tip de populație în R. Moldova și, anume ea, se identifică cu perioada sovietică”, concretizează comentatorul.

Succesul Marii Adunări Centenare depinde de elitele din R. Moldova

Însă, adaugă sursa, din punct de vedere practic, depinde foarte mult cum vor gestiona elitele culturale, intelectuale și, în mod special, cele politice, sentimentul de românism, care a rămas în societatea noastră. De aceea, Ion Tăbîrță îl contrazice pe Dodon și susține că Marea Adunare Centenară a avut succes, doar că acesta, deocamdată, este unul relativ. „Dacă elitele politice vor reuși să coaguleze toți unioniștii într-o singură mișcare, atunci succesul este garantat, dacă nu, vor suferi un mare eșec”, menționează el.

Din păcate, adaugă Tăbîrță, politicienii de multe ori speculează pe tema unirii pentru a obține cât mai multe dividende electorale, însă în realitatea, nu contribuie deloc la fortificarea românismului în societatea noastră. De aceea, deocamdată, românofilii vor folosi evenimentul din 25 martie ca un fel de trambulină pentru a stimula creșterea numărului unioniștilor, iar „stataliștii”, dimpotrivă, vor specula că, de fapt, Marea Adunare Centenară arată că unionismul din R. Moldova este un curent marginal, ține de anumite aspecte politice și nu reprezintă interesele societății. „Constatăm cu stupoare, că în prezent, mișcarea unionistă nu are un proiect politic, care ar cumula majoritatea celor care se identifică români. Dacă anterior, am avut un PPCD sau un PL care, cu toate păcatele lor, întruneau cele 10-15% din electoratul moldovenesc. Acum, paradoxul este că, potrivit sondajelor, numărul unioniștilor este în creștere, însă ei nu există la nivel de reprezentare politică. Avem doar câteva partide mici, care au încercat să canalizeze în jurul lor majoritatea electoratului unionist, dar nu au reușit. Și asta, deoarece în fruntea acestor proiecte politice sunt persoane care fie nu au credibilitate, fie nu au carisma necesară. Prin urmare, acești lideri nu reprezintă așa-numita locomotivă electorală, care ar mobiliza alegătorii în jurul lor”, specifică expertul politic.

De aceea, consideră sursa, pentru ca Marea Adunare Centenară să-și atingă scopul unirii cu România, electoratul unionist din R. Moldova are nevoie de un partid, care să-i reprezinte pe scena politică.

Potrivit organizatorilor, la Marea Adunare Centenară din 25 martie au participat circa 50 de mii de manifestanții, în timp ce Poliția R. Moldova a numit un număr de câteva ori mai mic.

Conform unui sondaj IMAS, efectuat la finele anului trecut, 32% dintre cetățenii R. Moldova ar vota Unirea pentru cu România. 

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md