Începând cu 1 iulie, un grup de unioniști au parcurs pe jos 1300 km, prin ploaie, caniculă sau furtună, pentru a aduce Flacăra Unirii de la Alba Iulia până la Chișinău, unde urmau să ajungă în prima zi de toamnă. În drumul lor prin România, participații la Marșul Centenar au fost întâmpinați aproape în toate localitățile cu drag și admirație. Însă, odată ajunși în R. Moldova, mesagerii Unirii au stat trei zile în vamă, fiindu-le interzis să treacă Prutul. Iar pe 1 septembrie, au fost bruscați și târâți pe jos, pentru ca, în cele din urmă, să fie ținuți în beznă în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN) și avertizați să-și ia tălpășița. Cine de la Chișinău a avut interesul de a-și bate joc de Marșul Centenar, n-am putut să aflăm, pentru că toți responsabilii se eschivează să dea explicații clare.

Marşul Centenar a pornit de la Iaşi, după încheierea Conferinţelor Congresului Reîntregirii Neamului din 26 august, iar în seara aceleiași zile a ajuns la Prut, punctul de trecere Sculeni - Ungheni. Pentru că acolo Poliţia de Frontieră a R. Moldova nu le-a permis unioniștilor să treacă hotarul, ei s-au îndreptat către vama Albița. Odată ajunși la Leușeni, participanții la marș au fost împărțiți în „cetățeni români” și „cetățeni moldoveni”. Basarabenilor nu li s-a permis să traverseze frontiera pe jos, iar cei 35 de cetățeni ai României, care făceau parte din grup, au primit interdicție de intrare pe teritoriul R. Moldova.

Greva foamei

În dimineața zilei de 28 august, după ce au dormit două nopți în corturile instalate în vamă, unioniștii au încercat iarăși să treacă hotarul. Nu li s-a permis nici de data aceasta și ei au intrat în greva foamei. Mai târziu, Poliția de Frontieră a emis un comunicat, în care menționa deja că cetățenii români, cu excepția lui George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, au dreptul să treacă frontiera, dar nu o fac pentru a influența autoritățile să anuleze interdicția aplicată liderului lor. „Toți reprezentanții grupului au, în acest moment, permisiunea să intre pe teritoriul R. Moldova, mai puțin dl Simion George, care urmează să primească interdicție în conformitate cu legea, după ce a demonstrat un comportament agresiv, inadecvat și a refuzat să respecte procedurile legale de trecere a frontierei de stat. Motivul pentru care acest grup nu a primit inițial permisiunea să treacă frontiera de stat a fost comportamentul inadecvat și provocator al unor persoane, refuzul de a se conforma procedurilor legale de trecere și o serie de injurii și amenințări proferate în discuțiile cu reprezentanții Poliției de Frontieră”, se arată în document.

Simion: „Poliția de Frontieră minte”

Contactat de TIMPUL, Fredolin Lecari, șeful Poliției de Frontieră a R. Moldova, a spus că Simion a primit interdicția în temeiul câtorva articole din Codul Administrativ. „În primul rând, el a încălcat vădit regimul de trecere a frontierei de stat, determinând persoanele care-l însoțeau să perturbeze ordinea publică. Și plasarea acestora lângă magazinul „Duty-free” tot reprezintă încălcarea ordinii publice. Dl Simion și-a recunoscut vina, a achitat amenda și a plecat în direcția României”, a specificat șeful Poliției de Frontieră.

George Simion recunoaște că a achitat o amendă contravențională, dar dă asigurări că nu cunoaște motivele pentru care i s-a interzis să intre în
R. Moldova. „Toate afirmațiile făcute, ultima săptămână, de către serviciul de presă al Poliției de Frontiera din R. Moldova și de către dl Lecari sunt minciuni. Nu cunosc pentru ce am primit interdicție. Am fost pus să semnez o amendă contravențională de 150 de lei moldovenești, pentru că am coborât din autovehicul, ceea ce este adevărat, dar nu este motiv pentru a fi întors din drum. Este deja a treia interdicție pe care o am și de fiecare dată am fost victima unor abuzuri. E la bunul plac al autorităților din R. Moldova, dacă îmi permit sau nu accesul”, a specificat Simion.
Astfel, după câteva ore de grevă a foamei, în seara zilei de 28 august, unioniștii au trecut vama Leușeni fără Simion și s-au îndreptat către s. Cornești, r-nul Ungheni. Ulterior, marşul, însoţit de trei autocare, puse la dispoziţie de Primăria Iaşi, în care fusese amenajat un mini-muzeu dedicat Centenarului Marii Uniri, a parcurs traseul Călărași-Sadova-Lozova-Căpriana-Strășeni-Cojușna-Trușeni-Vatra. Pe 1 septembrie, patrioții au adus Flacăra Unirii la Chișinău și au fost întâmpinați cu ropote de aplauze de către mulți alți unioniști, care s-au adunat în PMAN pentru a cere Legislativului de la Chișinău să adopte o declarație de Unire, similară celei adoptate de Parlamentul României la 27 martie.

„Autocare cu bombe”, plimbate din sat în sat

În jurul orei 13:00, cursul firesc al Marii Adunări Centenare a fost tulburat de vestea că autocarele primite la Iași au fost blocate de polițiști la intrarea în Chișinău. Mulțimea din Piață a decis să se îndrepte către locul cu pricina, neștiind că povestea autocarelor a început înainte de a ajunge la urechile lor. Martorii oculari spun că, inițial, două echipaje de poliție au oprit cele trei vehicule pe str. Bariera Sculeni și i-au rugat pe șoferi să-i urmeze până pe str. Mitropolit Dosoftei. Polițiștii însă i-au condus în fața fostei uzine de tractoare „Tracom”. La indicațiile oamenilor legii, șoferii au parcat neregulamentar chiar în stația de troleibuze, unde autocarele au fost supravegheate preț de câteva ore. În momentul în care poliția a aflat că manifestanții se îndreaptă către această adresă, la fața locului au mai venit câteva echipaje, inclusiv două dube cu mascați, care le-au cerut șoferilor să-i urmeze în parcarea Hotelului Nord-West de pe str. Calea Ieșilor. Apoi, probabil de frică ca mulțimea să nu le calce pe urme, s-au îndreptat către Vatra. Acolo, un grup de unioniști, care au reușit să ajungă la fața locului, printre care Constantin Codreanu, deputat român, Vlad Bilețchi preşedintele Asociaţiei „UNIREA-ODIP” și Ion Leașcenco, liderul Blocului Unității Naționale, s-au așezat pe șosea și au blocat circulația.

În scurt timp, și-au făcut apariția mai mulți mascați, care au năvălit peste tinerii unioniști, aplicând forța și târându-i pe jos de pe carosabil. Apoi mascații au urcat în mașini și au condus autocarele până la intrarea în satul Cojușna, unde au efectuat niște verificări în salonul acestora. Într-un final, autocarele au ajuns la Inspectoratul de Poliție Strășeni, unde tocmai noaptea târziu au fost supuse perchezițiilor. Organizatorii au reușit să recupereze mijloacele de transport aproape de miezul nopții, după ce au promis poliției că vor părăsi PMAN și toți cetățenii români prezenți la manifestație vor pleca imediat din R. Moldova. În drum spre România, autocarele au fost escortate de autovehicule polițienești.
Întrebări la care poliția nu are răspuns

Ulterior, Inspectoratul General de Poliție (IPG) a emis un comunicat de presă, prin care susținea că organizatorii întrunirii nu au respectat prevederile art. 18 al Legii 26/2008, privind întrunirile, care prevede obligația desfășurării întrunirii doar în forma, în locul și în termenul indicat în declarația prealabilă. „Participanții au blocat intenționat artera de transport pe str. Calea Ieșilor, fapte pasibile răspunderii contravenționale sau penale în funcție de consecințele produse. (…) Astfel, forțele de ordine au intervenit întru deblocarea arterei de transport, în scopul evitării încălcării drepturilor omului la libera circulație. Totodată, referindu-ne la autobuzele participanților la întrunire, comunicăm că, la poliție, la numărul 112, au fost solicitări, precum că în autobuze se află obiecte interzise și substanțe explozive”, se arată în document.
În urma acestor explicații dubioase, apar, cel puțin, patru întrebări:

1. În ce temei polițiștii și-au pus viața lor și a altor cetățeni în pericol, purtând prin tot orașul și din sat în sat autocarele în care se presupunea că există materiale explozibile din sat în sat?

2. În cazul în care apăruse bănuiala că în autobuze sunt bombe, de ce ele nu au fost percheziționate la cea mai apropiată secție de poliție, de exemplu, cea de la Buiucani, dar au fost evacuate tocmai la IP Strășeni pentru percheziții și nu la cel mai apropiat inspectorat de poliție?

3. De ce încă nu a fost descoperită persoana care a anunțat polițiștii despre substanțele explozibile din autocare, după cum se întâmplă în majoritatea cazurilor similare?

4. De ce polițiștii au insistat ca cetățenii români, prezenți la manifestare, să părăsească teritoriul R. Moldova în aceeași seară?

Solicitat de TIMPUL, Alexandru Pânzari, șeful Inspectoratului General de Poliție, a menționat că deocamdată nu ne poate răspunde la aceste întrebări. „Nu vă supărați, dar la moment nu vă pot oferi asemenea informații, deoarece aș putea prejudicia ancheta organului ierarhic superior. În cazul dat, s-a sesizat Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI, așa că mai bine să așteptăm concluziile, după care putem discuta”, a adăugat șeful IGP. Menționăm că, de regulă, în astfel de cazuri, dacă poliția încearcă să ascundă unele lucruri, anchetele interne durează până când oamenii uită despre incident, acesta fiind doar un paravan sub care se ascund polițiștii de presă.

Deconectări de energie (ne)întâmplătoare în PMAN?

Reținerea autocarelor nu a fost singurul abuz la adresa participanților la Marea Adunare Centenară. Înainte de a porni în căutarea autobuzelor sechestrate, deputatul român Constantin Codreanu a declarat la microfon că organizatorii ar fi fost avertizați de autorități că, la ora 14:00, în Piață va fi tăiat curentul electric. După ce manifestanții au pornit în marș spre Bariera Sculeni, municipalitatea a adus în PMAN autospeciale, pentru a face curățenie. Când unioniștii s-au întors în fața Guvernului, lumină nu mai era. Astfel, ei au cântat cântece patriotice și au protestat în bezna care cuprindea atât Piața, cât și Scuarul Catedralei „Adormirea Maicii Domnului”. Aproape de miezul nopții, poliția a avertizat manifestanții că va intra în forță, dacă ei nu vor pleca de acolo.

A doua zi, responsabilii de la Întreprinderea Municipală „Lumteh” au declarat că, la 1 septembrie, s-a produs un scurtcircuit în zonă, iar punctul de alimentare a PMAN a rămas fără energie electrică. Am încercat să aflăm mai multe detalii despre acest incident, inclusiv despre legătura dintre cele întâmplate și declarațiile lui Codreanu, făcute în timpul zilei de la tribuna din Piață, însă Anatolie Aparatu, inginer-șef la ÎM „Lumteh”, s-a arătat foarte deranjat de întrebările noastre. „Nu aveți ce face, de mă deranjați cu asemenea întrebări și mă sustrageți de la lucru? Trebuie să discut cu reporterii despre orice defect din Chișinău? Parcă s-a spus o dată la televizor că a fost un scurtcircuit?”, s-a revoltat Aparatu.

În asemenea circumstanțe, Marea Adunare Centenară s-a încheiat duminică, 2 septembrie, când manifestanții s-au adunat iarăși în PMAN și au dansat Hora Unirii, în lipsa fraților de peste Prut.