Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 18 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Actualitate 11 Septembrie 2018, ora 12:25    Din editia print

Bilețchi, Codreanu și Ursu despre soarta Unirii după 1 septembrie

Marime Font

După ce poliția a zădărnicit Marea Adunare Centenară din 1 septembrie, TIMPUL a adresat următoarele trei întrebări unor participanți la Marșul de la Alba Iulia la Chișinău, pentru a afla cum comentează ei incidentele de duminica trecută și cât de încrezători mai sunt că Unirea va avea loc în timpul apropiat:

1. Cum se explică, în opinia dvs., reținerea unioniștilor la vamă, interdicția impusă lui George Simion de a intra în R. Moldova, abuzurile poliției, scenariul cu autobuzele și sistarea energiei electrice în PMAN?
2. Ce acțiuni veți întreprinde în continuare pentru a înfăptui Unirea în 2018?
3. De ce nu ați anunțat proteste permanente până în momentul în care guvernarea de la Chișinău va vota declarația de Unire, după cum ați promis anterior?

„Trebuie să vorbim cu toate fețele bisericești”



Adrian Balica, 73 de ani, cel mai în vârstă participant la Marșul Centenar, care a parcurs pe jos 900 km:

- Faptul că Marșul Centenar s-a desfășurat normal în cei 1200 km de pe teritoriul României, iar în cei 100 km din R. Moldova a avut diverse impedimente, a scos la iveală haosul existent între Nistru și Prut. În acest haos, nu există o explicație clară a celor întâmplate. Poate că autoritățile s-au speriat că numărul unioniștilor ar putea crește și astfel vor exista mai mulți oameni care vor dori să-și schimbe modul de viață sau poate le-a fost frică să nu se repete cumva 7 aprilie 2009? Nu știu, poate de aia au năvălit mascații peste niște manifestanți pașnici. Eu vreau să menționez că acele autocare erau dotate cu exponate de muzeu, pentru ca oamenii să înțeleagă ce a avut loc acum 100 de ani. Și aceste expoziții au fost prezentate din Târgu Mureș până în Strășeni. Numai la Chișinău nu înțeleg de ce au fost interzise.



Participanții la Marș au venit pe scena din PMAN și eu trebuia să vorbesc, ca cel mai vârstnic dintre ei. Dar, la un moment dat, s-a anunțat că ne vor deconecta energia electrică și ne vor demonta scena. Ce mai puteam face atunci? Era clar că cineva ne limitează ca să nu mai vorbim și să nu ne mai auzim. Atunci nu ne-a rămas decât să ne așezăm jos, ca la vamă, și să așteptăm să ne ridice, să ne bată sau să ne împuște… Am vrut și noi să fie ca în toată lumea civilizată, să avem autocarele și bagajele, să dialogăm pașnic, nu cu îmbrânceli și abuzuri, Doamne ferește!

Eu sunt un simplu participant la Marșul Centenar și nu știu ce vor întreprinde liderii unioniști în continuare. Însă, în opinia mea, trebuie să vorbim cu toate fețele bisericești din R. Moldova, cu preoții și enoriașii, și să ne pornim spre București, iar acolo să-l rugăm pe Patriarhul Daniel să vorbească el cu fețele bisericești din Bulgaria, Ungaria, Rusia și Ucraina, și să se înțeleagă că tot ce vrem noi este o unire între frați.

„Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece”


Constantin Codreanu, deputat în Parlamentul României:

Modul în care autoritățile din R. Moldova au acționat la evenimentele noastre demonstrează că regimul actual se află în agonie. Am asistat la niște abuzuri fără precedent, care arată că democraţia a murit în R. Moldova.

Unionismul nu are termen de valabilitate. Prin urmare, continuăm lupta printr-o serie de acţiuni, atât pe filiera civică, cât şi pe cea politică. Alături de colegii mei, vom merge cu Flăcări ale Unirii şi cu donaţii de carte în toate localităţile R. Moldova. Până la 1 decembrie, vom aduna un milion de semnături pentru a modifica Constituţia României în vederea includerii unui preambul care să vizeze Re-Unirea. Vom cere Parlamentului R. Moldova adoptarea unei declaraţii de Unire similare cu cea votată în Legislativul de la Bucureşti. În calitate de parlamentar, voi continua toate demersurile iniţiate şi voi propune noi proiecte legislative pentru facilitarea procesului de redobândire a cetăţeniei române, accesul basarabenilor pe piaţa muncii din România, înfrăţiri, proiecte bilaterale etc.

Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Re-Unirea este obiectivul nostru care se poate realiza eminamente printr-un vot politic, după modelul german, în parlamentele celor două state româneşti. Singura soluţie este ca unioniştii să intre în următorul Parlament al R. Moldova.

„Am părăsit PMAN la insistența forțelor de ordine”


Anatol Ursu, președintele mișcării civice „Tinerii Moldovei”:

Toate aceste acțiuni fac parte dintr-o logică a guvernării, generată de frica pe care o simt de fiecare dată, când segmentul unionist organizează evenimente de amploare. Nici o guvernare nu este veșnică și PD înțelege acest lucru, iar „pericolul” unionist este din ce în ce mai mare pentru ei.

Majoritatea susținătorilor Unirii știu că reîntregirea este un proces, care are nevoie de timp. Din acest considerent, orice eveniment, inclusiv Marșul Centenar, este o nouă piatră la temelia Unirii.

Deși protestul permanent ar fi fost cea mai bună formă de manifestare, către miezul nopții am părăsit PMAN la insistența forțelor de ordine, care altfel ar fi intrat violent în grupul de protestatari. Atunci când ai o Piață a Marii Adunări Naționale aruncată în beznă, la comanda politică a lui Plahotniuc, iar în ea ai câteva sute de bătrâni, femei și copii, care sunt străjuiți de alte câteva sute de polițiști, echipați până în dinți, ai și responsabilitatea de a ajunge la un compromis pentru integritatea fizică a susținătorilor tăi. Credem că retragerea din PMAN și revenirea a doua zi pentru a dansa Hora Unirii a fost cea mai bună decizie la acel moment, luând în calcul inclusiv situația de criză în care am fost forțați să luăm o decizie.

„În spatele Guvernului, erau peste o mie de mascați”


Ion Leașcenco, liderul Blocului Unității Naționale:


Regimul este în agonie și a hotărât să aplice aceste abuzuri, pentru a ne intimida. Dovadă au fost echipajele masive de poliție, care au fost aduse atât în spatele Guvernului, cât și la Strășeni, dar și faptul că a fost deconectată energia electrică în Piață. Probabil, celor de la putere le este teamă că unioniștii ar putea ajunge într-un cadru decizional, în detrimentul lor.

M-am numărat și eu printre cei care au negociat noaptea cu șefii poliției. Ei ne-au amenințat că vor interveni în forță, iar în spatele Guvernului erau peste o mie de reprezentanți ai forțelor de ordine. Am decis să părăsim PMAN pentru siguranța manifestaților.

Adunarea a fost consacrată Marșului Centenar. Am întâmpinat participanții, care au parcurs cei 1300 km pe jos. În următoarele luni, vom continua colectarea semnăturilor pentru modificarea Constituției României și vom cere Parlamentului de la Chișinău, în special, celor 74 de deputați care dețin cetățenia română, să adopte o Declarație de Unire.

„Sistemul și-a dat arama pe față”


Vlad Bilețchi, președintele Asociației ODIP-UNIREA:

Mișcarea Unionistă este liberă și necontrolată. Ei au încercat să o suprime, astfel încât activitățile noastre să fie un eșec. În realitate, ne-au unit mai mult împotriva dictaturii și pentru Unire. Cea mai mare gafă a polițiștilor a fost că au mișcat autocarele din loc, deși tot ei declarau oficial că în acestea ar fi putut avea substanțe explozibile la bord. Sistemul și-a dat arama pe față și și-a arătat slăbiciunile.

În această lună, vom organiza un marș automobilistic, în octombrie planificăm comemorarea marilor eroi ai neamului Doina și Ion Aldea-Teodorovici, iar pe 1 decembrie vom face o acțiune de amploare, ca în fiecare an. Vor avea loc și multe acțiuni neplanificate, cum a fost, de exemplu, repararea școlii din s. Aluatu.

Am vrut să rămânem în PMAN pentru un protest permanent, dar la ora 23:00 poliția ne-a amenințat cu evacuare forțată și am decis să evităm altercațiile.

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul