Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 08:45
Abonamente

Actualitate 6 Aprilie 2017, ora 10:04    Din editia print

Biserica nu achită impozite, dar așteaptă 2% din impozitul pe venit al cetățenilor

Marime Font

Printre asociațiile obștești care activează în domeniile Culturii, Educației, Sportului, în ajutorul persoanelor cu dizabilități și peste 70 de culte religioase s-au înscris în lista beneficiarilor celor 2%. Astfel, această lege, prin care cetățenii își pot redirecționa o parte din impozite, este accesibilă și pentru entitățile religioase care nu întotdeauna dau dovadă că sunt transparente la capitolul finanțe.  

Conform Regulamentului Legii 2%, beneficiarii, adică atât ONG-urile, cât și cultele religioase, vor depune la Serviciul Fiscal de Stat rapoarte privind modul de utilizare a acestor sume. Sumele vor putea fi folosite în susținerea activităţilor sociale, morale, culturale sau de caritate, dar parțial și pentru cheltuielile administrative.

„Anul acesta o să fie experimental”

Părintele Teodor Pelin de la Biserica ,,Sf. Arhanghel Mihail” din satul Dubăsarii Vechi, raionul Criuleni, spune că încă nu știe exact unde va folosi acești bani. „Ne aflăm în curs să solicităm cât mai mulți bani de la contribuabili. Însă legea este confuză. Am avut întâlniri și cu șefii de inspectorate, nici eu nu cunosc detaliile acestei legi. Legea trebuie să fie mai înțeleaptă”, spune parohul bisericii. Acesta a mai adăugat că banii care urmează să fie donați instituției sale religioase vor fi folosiți pentru caritatea și promovarea culturii bisericești. Reprezentantul bisericii spune că a fost informat unde nu are voie să folosească acești bani, și anume, în construcția bisericii și la salarizarea membrilor, care lucrează la proiecte.

„Această lege nu a fost destul de mediatizată. Avem nevoie să lucrăm împreună cu întreaga societate pentru ca oamenii să înțeleagă beneficiul acesteia și aportul pe care îl poate aduce direct comunității. Anul acesta o să fie experimental. Eu mă axez pe acțiuni de caritate. Avem în apropiere cauza socială „Casa Nadejda”, creat în cadrul proiectului „Concordia – pentru bătrânii noștri” al organizației de binefacere CONCORDIA din Austria și vom ajuta bătrânii. Sau poate vom trimite copilașii în centrele turistice, le vom achita măcar drumul”, spune reprezentantul bisericii.



Însă, activitatea mai puțin transparentă a bisericilor, a creat cetățenilor idei sceptice despre cum pot fi folosiți aceștia. Mai mult ca atât, potrivit Serviciului Fiscal de Stat al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lângă Ministerul Finanțelor, nu a putut să ne ofere informații despre veniturile bisericii.

Lumea a pierdut încrederea în culte

Astfel, Rodion Gavriloi, activist civic, crede că nu ar fi dificil ca, în acest sens, cultele religioase să vină cu rapoarte de cheltuieli, mai ales că restul veniturilor este cu mici excepții - bani în numerar, spune el. „Cam toate comunitățile ortodoxe nu sunt controlate de către Adunările/Consiliile parohiale, ci doar de preotul paroh, care nu vine cu rapoarte exhaustive, privind veniturile și cheltuielile, așa cum s-au obișnuit să o facă ONG-urile față de donatorii săi. Lipsa de rapoarte financiare și luxul (mașini scumpe, case bogate) a unor clerici face ca lumea să piardă încrederea în culte și să le frecventeze exclusiv pentru botez, cununie sau înmormântare”, este de părere activistul civic.
Dar, oricum, rămâne la alegerea contribuabilului care redirecționează cele 2% ale impozitului pe venit. Activistul speră ca această sumă desemnată de contribuabili, să analizeze minuțios integritatea beneficiarilor și să monitorizeze foarte atent utilizarea banilor acumulați. „Banii deja nu ne aparțin personal, ci sunt ai statului. Însă noi avem dreptul să-i gestionăm spre folosul comunității. La fel și funcționarii nu donează din bugetul de stat către instituții, ci direcționează banii publici”, reiterează tânărul.

„Eu nu pot veni cu recomandări generale. Oamenii pot redirecționa banii unde vor, pentru că pe fiecare îl doare ceva. Unii, având o dragoste deosebită față de animale, vor dori să redirecționeze organizațiilor care apără animalele abandonate. Alții îi vor direcționa către organizațiile care se preocupă de persoane cu dizabilități, oameni în etate, pentru drepturile copiilor sau egalitatea de gen. Oamenii sportivi, probabil, îi vor direcționa către federațiile de sport. Lista de organizații este foarte mare. Important este de a analiza lista și pe beneficiarul ales”, a conchis activistul.

Maxim Melinte, președintele Asociaţiei Obştești „Insula Fericirii” din satul Ghidighici, dar și preot al bisericii din localitate, spune că doar ONG-ul său a fost înscris în lista entităților pentru care se vor redirecționa cele 2%, nu și instituția bisericească. „Asociația noastră desfășoară atât activitate multiplă de caritate și de promovare a modului sănătos de viață, cât și prevenirea unor vicii și fenomene ca violența, narcomania, probleme în familie, probleme între părinți și copii. Toate aceste resurse le vom folosi pentru promovarea proiectelor pe care le desfășurăm, ca să fie susținute de populație”, spune Maxim Melinte.

Consiliul administrativ va decide unde vor fi cheltuiți banii

Potrivit lui, după ce banii vor fi redirecționați către asociația obștească „Insula Fericirii, un consiliu administrativ va decide care proiect va fi desfășurat cu acești bani. Anunțul acesta o să fie publicat pe rețelele de socializare, astfel ca donatorii să poată interveni, să ofere recomandări sau sugestii. „Oamenii trebuie să cunoască în ce scop sunt folosiți banii lor, este firesc. După care noi deja analizând opiniile, facem o ședință după care vom porni proiectul sau activitatea pe care vom dori să o realizăm. Activitatea noastră nu este legată doar de satul Ghidighici și se răsfrânge și peste hotarele administrative ale localității”, a declarat Maxim Melinte. „Eu sunt și preot capelan la penitenciare și activitatea caritabilă sau educativă este promovată la fel de asociația noastră în aceste instituții. În acest context, noi oferim produse alimentare, colete alimentare, haine, obiecte de igienă, scutece pentru copii care stau la Rusca și la Pruncul, și alte lucruri diverse din banii pe care îi colectăm noi în parohia noastră”, a spus preotul.

„Anunț pe un calendar bisericesc”

Pentru a anunța doritorii de a dona cele 2% pentru această organizație, președintele a spus că anunțurile au fost făcute prin intermediul rețelelor de socializare. „În afară de aceasta, noi am făcut și un mic anunț pe un calendar bisericesc, pe care l-am împărțit în perioada Bobotezei, în localitatea noastră, precum și prietenilor noștri și i-am informat de lucrul acesta. Am făcut o broșură informativă în care am indicat despre acest succes al nostru pe care l-am căpătat fiind incluși în lista beneficiarilor celor 2% și despre ceea ce facem noi și cu ce ar putea să contribuie, potențialii donatori”, a adăugat preotul.

La întrebarea de ce părintele nu a înscris și instituția religioasă pe care o conduce în lista eventualilor beneficiari ai legii celor 2%, acesta a răspuns că de multe ori când participau la solicitarea unui proiect, era indicat ca să nu participe organizațiile religioase. „Nu vreau ca lumea să creadă că din moment ce venim noi cu un suport material sau psihosocial unor pături defavorizate ale societății noastre, noi cumva impunem și doctrina credinței noastre. Niciodată nu am făcut lucrul acesta, am făcut fapte bune doar din dorința noastră, din dragostea noastră fără ca să cerem ceva în schimb. Dragostea trebuie să fie necondiționată și dacă eu ca preot aș face lucrul acesta prin intermediul bisericii s-ar presupune că eu vreau să impun credința cuiva pe când potențialii beneficiari ai serviciilor noastre pot fi oameni și atei și din alte confesiuni, nu facem diferență”, a conchis preotul.

„Biserica din R. Moldova este un business”

Gheorghe Costandachi, expert și doctor în economie, spune că legea prevede că de beneficiul celor 2% au parte doar numai entitățile nonprofit, nonguvernamentale, care sunt de utilitate publică, conform legii. „Enoriașii umblă cu propagandă. Eu sunt de părere că biserica din R. Moldova chiar este un business, a cărei activitate trebuie să fie impozitată. Trebuie să fie impozitate activitățile economice așa cum sunt impozitate toți agenții economici. Se cunoaște că bisericile Mitropoliei Republicii Moldova au zeci de fabrici, zeci de entități de agenți economici care produc diferite mărfuri, oferă diferite servicii, care nu se impozitează nici cu TVA. Acestea fac importuri masive de mărfuri care nu se impozitează nici cu taxa vamală, nici TVA. Totodată, nu plătesc impozite din salariile angajatorilor care lucrează la aceste entități. Nu plătesc impozite nici angajații bisericilor din venitul acestor agenți economici. De aceea, activitatea de propagandă sau de manipulare pe care o fac cu rugămintea că umblu cu cerutul ăștia de la biserici, printre ei mai sunt și alte persoane dubioase care nu au nimic cu biserica și strâng bani”, a declarat expertul pentru ziarul TIMPUL. Doctorul în economie a adăugat că aceste 2% trebuie să fie redirecționate strict către entitățile de utilitate publică care își aduc aportul, pentru cetățeni, pentru societatea civilă, și nu pentru altceva. Potrivit lui, cetățenii trebuie să fie foarte atenți când acceptă să redirecționeze cele 2% în contul bisericilor. „Omul trebuie să fie foarte atent cui plătește și pentru ce plătește. Fiindcă acești bani vor fi furați, nu mă tem să o spun”, a afirmat Gheorghe Costandachi.

Expertul a venit și cu o recomandare pentru cei care doresc să redirecționeze o parte din venit. „ONG-urile care fac beneficii societăților de nevăzători, oamenilor cu dizabilități, celor care acordă servicii fără plată, gratuite pensionarilor, veteranilor de război, societăților de salubritate, celor care educă copii, iată aceste instituții ar avea parte, nu toți cei care fac propagandă rusească, propagandă jurnalistică și altele. Eu sunt de părere și susțin ideea că astfel contribuabilii celor 2% trebuie să le redirecționeze doar spre entitățile sus-enumerate. Fiindcă cultele bisericești, religioase și așa strâng bani de la oameni, există taxe, tarife. La biserică când te duci, pentru orice trebuie să plătești. Cele mai mari spălări de bani se fac prin biserică acum”.

Pentru a desemna 2% din suma impozitului său pe venitul calculat și achitat la buget pentru anul 2016, persoana fizică urmează să completeze declaraţia persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Formular CET 15 pe care îl puteți găsi la Fisc sau pe adresa electronică: servicii.fisc.md/formulare.aspx).

Ulterior, este nevoie să prezentați organului fiscal (fie pe suport de hârtie, fie în format electronic) Declaraţia (Formular CET 15) nu mai târziu de 30 aprilie 2017. Este neapărat să achitați obligațiile privind impozitul pe venit în termen (30 aprilie), în cazul în care există obligația spre plată.

Un articol de: Lia Ciutac Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md