Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 11:06
Abonamente

Comentariu 26 Noiembrie 2012, ora 08:05    Din editia print

Marime Font

Bugetul european şi România

Planul Marshall a fost conceput ca un sistem de împrumuturi nerambursabile pentru toate ţările europene. 

 
 
 

Cehoslovacia (deşi făcea parte din lagărul socialist) a solicitat să fie şi ea inclusă în acest plan, însă directivele de la Kremlin i-au readus pe cehoslovaci pe drumul cel bun.

Dacă România ar fi beneficiat de un plan Marshall, altul ar fi fost prezentul... Ideea aceasta este una pierzătoare. Există chiar în ziua de azi un „plan Marshall” pentru România - fondurile de coeziune şi dezvoltare ale Uniunii Europene. După cinci ani de la aderarea României la UE, bilanţul este unul trist: doar 10% din banii veniți de la Bruxelles au fost folosiţi. Colac peste pupăză - există foarte multe scandaluri şi anchete legate de modul în care au fost folosiţi aceşti bani. Planul Marshall al UE pentru România nu a funcţionat la capacitate maximă. Însă chiar şi cu cei 10% din banii folosiţi efectele se văd din plin. România din 2012 este total diferită faţă de România din 2004 - la fel şi R. Moldova din 2012 este cu mult diferită de R. Moldova din 2004, iar diferenţele sunt de bine.



Nu este o surpriză că România a folosit doar 10% din bugetul acordat de UE. Sistemul bancar nu a fost pregătit şi poate nici nu a dorit foarte mult să sprijine folosirea fondurilor europene. Românilor încă le lipseşte cultura antreprenorială - nici nu este de mirare după jumătate de secol de dictatură comunistă. Legislaţia şi regulamentele europene sunt îmbârligate şi dificil de urmărit. Nu a existat un sistem de informare publică, un sistem de consilieri care să sprijine accesul la fondurile europene. Nici ţările care au reuşit să folosească mai bine banii europeni - precum Grecia, Spania şi Portugalia - nu au reuşit să absoarbă mai mult de 50% din fondurile puse la dispoziţie.

La Bucureşti s-a purtat zilele acestea o dezbatere prea inflamată asupra atitudinii pe care ar trebui să o aibă România la Consiliul European, atunci când se va discuta bugetul european pentru următorii şase ani. Să cerem mai mulţi bani! Să nu ni se taie fondurile puse la dispoziţie! Răspunsul statelor europene donatoare este uşor de prevăzut: foarte bine, vreţi mai mulţi bani, dar în ultimii cinci ani dacă nu ştiţi să îi cheltuiţi, de ce vă trebuie să scrie pe hârtie că aveţi dreptul la 30 de miliarde când voi cheltuiţi doar 5 miliarde?

În unele momente, am impresia că românii basarabeni sunt mai întreprinzători decât românii din dreapta Prutului. Mult mai hotărâţi, ştiu ce vor şi ştiu cum să obţină ceea ce vor. Poate că experienţa României ar fi bine să fie cunoscută la Chişinău în eventualitatea în care se va produce aderarea la UE? Dacă vi se pare că este prea îndepărtată această perspectivă, atunci există în orice moment posibilitatea redobândirii cetăţeniei române. Poate românii basarabeni vor şti mai bine să se folosească de „planul Marshall” al UE.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md