Bugetul european şi România

publicat în Comentariu pe 26 Noiembrie 2012, 08:05

Planul Marshall a fost conceput ca un sistem de împrumuturi nerambursabile pentru toate ţările europene. 

Cehoslovacia (deşi făcea parte din lagărul socialist) a solicitat să fie şi ea inclusă în acest plan, însă directivele de la Kremlin i-au readus pe cehoslovaci pe drumul cel bun.

Dacă România ar fi beneficiat de un plan Marshall, altul ar fi fost prezentul... Ideea aceasta este una pierzătoare. Există chiar în ziua de azi un „plan Marshall” pentru România - fondurile de coeziune şi dezvoltare ale Uniunii Europene. După cinci ani de la aderarea României la UE, bilanţul este unul trist: doar 10% din banii veniți de la Bruxelles au fost folosiţi. Colac peste pupăză - există foarte multe scandaluri şi anchete legate de modul în care au fost folosiţi aceşti bani. Planul Marshall al UE pentru România nu a funcţionat la capacitate maximă. Însă chiar şi cu cei 10% din banii folosiţi efectele se văd din plin. România din 2012 este total diferită faţă de România din 2004 - la fel şi R. Moldova din 2012 este cu mult diferită de R. Moldova din 2004, iar diferenţele sunt de bine.

Nu este o surpriză că România a folosit doar 10% din bugetul acordat de UE. Sistemul bancar nu a fost pregătit şi poate nici nu a dorit foarte mult să sprijine folosirea fondurilor europene. Românilor încă le lipseşte cultura antreprenorială - nici nu este de mirare după jumătate de secol de dictatură comunistă. Legislaţia şi regulamentele europene sunt îmbârligate şi dificil de urmărit. Nu a existat un sistem de informare publică, un sistem de consilieri care să sprijine accesul la fondurile europene. Nici ţările care au reuşit să folosească mai bine banii europeni - precum Grecia, Spania şi Portugalia - nu au reuşit să absoarbă mai mult de 50% din fondurile puse la dispoziţie.

La Bucureşti s-a purtat zilele acestea o dezbatere prea inflamată asupra atitudinii pe care ar trebui să o aibă România la Consiliul European, atunci când se va discuta bugetul european pentru următorii şase ani. Să cerem mai mulţi bani! Să nu ni se taie fondurile puse la dispoziţie! Răspunsul statelor europene donatoare este uşor de prevăzut: foarte bine, vreţi mai mulţi bani, dar în ultimii cinci ani dacă nu ştiţi să îi cheltuiţi, de ce vă trebuie să scrie pe hârtie că aveţi dreptul la 30 de miliarde când voi cheltuiţi doar 5 miliarde?

În unele momente, am impresia că românii basarabeni sunt mai întreprinzători decât românii din dreapta Prutului. Mult mai hotărâţi, ştiu ce vor şi ştiu cum să obţină ceea ce vor. Poate că experienţa României ar fi bine să fie cunoscută la Chişinău în eventualitatea în care se va produce aderarea la UE? Dacă vi se pare că este prea îndepărtată această perspectivă, atunci există în orice moment posibilitatea redobândirii cetăţeniei române. Poate românii basarabeni vor şti mai bine să se folosească de „planul Marshall” al UE.