Bugetul vulnerabil al R. Moldova pentru anul viitor

publicat în Finanţe pe 16 Decembrie 2016, 09:30

Bugetul pentru anul 2016 a fost adoptat cu mari întârzieri. În luna iulie 2016, după mai multe dezbateri, aleșii poporului au bătut în cuie bugetul pentru anul care trecea. De această dată, guvernanții au decis să aprobe bugetul, cu o datorie de stat de 50,2 miliarde lei sau circa 37,9 la sută din PIB.

Datoria de stat a R. Moldova va crește în anul 2017 cu aproximativ 6,9 miliarde de lei față de sfârșitul acestui an, potrivit proiectului Bugetului de stat pentru anul viitor. Proiectul a fost aprobat luni, 5 decembrie, de Guvern și urmează să fie discutat în Parlament. Datoria de stat va crește și în următorii doi ani, astfel că la sfârșitul anului 2019 va ajunge la aproape 75 miliarde de lei.

Potrivit proiectului, în anul 2017, statul planifică să acumuleze venituri de aproape 32,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile vor fi de 36,9 miliarde de lei. Deficitul bugetului este estimat la peste patru miliarde de lei. Datoria de stat internă se va majora cu 14,2 miliarde de lei, în special din cauza transformării miliardelor furate din sistemul bancar - o povară pentru cetăţeni. Astfel, peste 700 de milioane de lei vor fi cheltuite anul viitor pentru acoperirea acestei datorii. Ministrul Finanţelor afirmă că banii vor fi luaţi din vânzarea activelor celor trei bănci falimentate, precum şi din sechestrarea activelor.

Potrivit documentului, din taxe și impozite în bugetul stat urmează să se acumuleze venituri în sumă de circa 28 de miliarde de lei, dintre care cea mai mare parte – aproximativ 23 de miliarde de lei, va fi obținută din impozitele și taxele pe mărfuri și servicii. Din plata impozitelor pe venit la bugetul de stat se vor acumula venituri în sumă de aproape 5 miliarde de lei.

Buget dependent de finanțare externă

Veaceslav Ioniţă, ex-preşedintele Comisiei Parlamentare Economie, Buget şi Finanţe, a declarat pentru ziarul TIMPUL că bugetul pentru 2017 este destul de vulnerabil, fiind dependent de finanțarea externă cu 10,7 miliarde de lei. „În opinia mea greu Guvernul va reuși să acumuleze acești bani pe extern. Dar cel mai critic sunt două miliarde de lei granturi pentru susținerea bugetară. Eu cred că primul ministru aici trebuie să se concentreze. Din câte îmi dau seama, primele 40 de milioane de euro, circa un miliard de lei deja sunt asigurate de la Comisia Europeană. Aceștia sunt cei mai critici, deoarece ceilalți bani, împrumuturile, granturile pentru proiecte este bine să fie. Cât privește susținerea bugetară, acești bani care merg pentru salarii, pensii și toate cheltuielile sunt stringente, de aceea 10, 7 miliarde de lei eu nu cred că va fi posibil de acumulat. Însă, 2 miliarde sunt critice, acestea sunt sigur că Guvernul va reuși să le acumuleze”, a menționat Ioniță, expert la IDIS „Viitorul”.

Urmează să se majoreze accizele la țigări și carburanți

„Pe intern, cele mai mari modificări eu cred că Guvernul este prea optimist, ceea ce înseamnă acumulările de la importul de autoturisme de accize. Admit că va fi posibil să fie mai mari ca în anul 2016, deoarece dacă se aprobă legea cu acei care trebuie să își reabiliteze mașinile cu numere străine. Admit că acestea vor aduce o anumită sumă de bani în plus, dar nu cred că va fi posibil până la 750 de milioane. Să dea Domnul să acumulăm vreo 650 de milioane. Dar totodată, dacă oamenii își înregistrează mașinile, nu văd de unde se vor acumula 100 de milioane pentru vinietă. Aici am mici dubii că vor fi acumulați banii aceștia”, a afirmat Ioniță.


Expertul a menționat că este îmbucurător că urmează să se majoreze accizele la țigări, datorită cărora se vor acumula aproape un miliard nouă sute milioane de lei. „Eu cred că suma asta destul de ușor se va acumula. Vreau să reamintesc că în 2009 acciza la țigări era 120 de milioane, în curând ea va fi de 20 de ori mai mare decât a fost în 2009. Cred că Guvernul trebuie să fie puțin mai tare în ceea ce înseamnă majorarea accizelor la produsele petroliere. La noi accizul la combustibilul pentru mașini este aproape de trei ori mai mic ca în România și deja este mai mic ca în Ucraina”, a spus expertul. În această ordine de idei, Ioniță a menționat că Guvernul și-a propus o listă lungă cu drumurile care urmează să fie reabilitate în anul următor, care nu poate fi înfăptuită decât dacă sunt suficienți bani în fondul rutier. „În acest an, Guvernul a fost nevoit să ia o parte din bani din Fondul Rutier de la accize și să le dea pe alte cheltuieli. Anul viitor sper că vor reuși să dea 80 la sută din accize. Dacă vor direcționa banii în Fondul Rutier, eu cred că acciza nu trebuie doar indexată cu 9 la sută, dar poate fi chiar și majorată. În prezent, produsele petroliere în R. Moldova sunt cu mult mai ieftine decât în România și deja vor fi mai ieftine ca în Ucraina din simplul motiv că acciza în Ucraina acum deja este mai mare ca în Moldova. Chiar trebuie să majorăm acciza la aceste produse petroliere”, a spus expertul.

Potrivit ministrului Economiei Octavian Armașu, proiectul bugetului pentru 2017 „se bazează pe o estimare a creşterii economice de 3 la sută, a exporturilor - de 10 la sută, a importurilor - de 9 la sută”.

„Măsuri corecte”

Dumitru Budianschi, expert în economie la Expert-Grup este de părere că Guvernul a luat măsurile corecte de a aproba un buget în limitele care au fost aprobate, fiind reduse cheltuielile care pot fi amânate și păstrate plățile sociale, pensiile și salariile, pentru anul ce se termină. „Însă, dacă ne punem întrebarea de ce s-a ajuns în situația dată, atunci, ținând cont de prognozele de creștere destul de realiste care au existat câțiva ani în urmă, este evidentă o capacitate joasă a Guvernului de planificare macro-bugetară”, afirma expertul.

Mai mult ca atât, Budianschi este de părere că furtul celor 13,6 miliarde a adus un prejudiciu imens statului R. Moldova, indiferent unde va fi localizată această pierdere și indiferent din ce sursă publică va fi achitată, fie din buget, fie din profitul Băncii Naționale sau din profitul întreprinderilor publice, aceasta este și rămâne pe umerii contribuabililor. „Nu există un „loc” în sistemul public al R. Moldova pentru a „plasa” această sumă, astfel încât cetățenii să nu „suporte” această pierdere. Singura soluție este recuperarea de la cei care au adus prejudiciul”, menționează specialistul. Totodată, ținând cont de faptul că recuperarea nu poate fi efectuată în timp scurt, recuperarea banilor pierduți devine o sarcină extrem de importantă pentru întreaga societate. „În acest sens considerând modul în care s-a lucrat până la moment și experiența de recuperare a activelor pierdute, este bine ca sarcina în cauză să fie atribuită unui grup distinct de persoane, care să se ocupe exclusiv de acest subiect. După crearea Agenției de recuperare a activelor, acest grup va putea fi transferat în cadrul acesteia”, menționează autorul unei analize în evoluția bugetului de stat și a datoriei de stat în 2016.

La ședința plenară de astăzi, 16 decembrie, deputații vor examina în cea de-a doua lectură proiectul legii bugetului de stat pe anul 2017, bugetului asigurărilor sociale de stat și al fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul viitor.