Ca membră a UE şi NATO, Bulgaria se situează într-o zonă sensibilă sub aspect geopolitic. Astfel, tradiţionalele relaţii cordiale cu Rusia şi încărcatul raport istoric cu Turcia au devenit nucleul campaniei electorale. Căci preşedintele Bulgariei, ales în mod direct de către electorat, are numai un rol de reprezentare. Singurele excepţii sunt calitatea sa de lider suprem al Armatei şi competenţele sale în domeniul politicii externe. Va exista, aşadar, sub noul preşedinte (sau noua preşedintă) o răcire a relaţiilor cu UE şi NATO, respectiv o consolidare a relaţiilor cu Moscova? Iată cea mai interesantă întrebare din actuala campanie electorală.
Doi candidaţi au cele mai bune şanse să-şi mute domiciliul la reşedinţa de pe bulevardul Dondukov nr. 2 în Sofia: preşedinta Parlamentului, Ţeţka Ţaceva, din partea formaţiunii aflate la guvernare GERB, şi reprezentantul socialiştilor, generalul Rumen Radev. Observatorii apreciază că, la primul tur de scrutin, lupta între cei doi va fi extrem de strânsă şi că vor ajunge în turul al doilea programat pe 13 noiembrie. Primul tur este, simultan, şi un referendum cu trei întrebări – conform unui talk-show de televiziune care s-a impus prin strângerea de semnături. Este vorba despre modificarea reprezentării proporţionale pe listele electorale, despre finanţarea partidelor şi introducerea obligativităţii privind participarea la vot.
De fapt, prezenţa la urne a devenit obligatorie prin lege începând cu alegerile din 6 noiembrie. Dar pentru cei care nu vor vota încă nu există niciun fel de sancţiuni. O altă reglementare nouă ar fi prezenţa unui câmp suplimentar pe buletinul de vot: "Nu votez cu niciun candidat". Toate aceste elemente noi sunt criticate în Bulgaria ca fiind exagerate, lipsite de transparenţă şi, nu în cele din urmă, derutante.
Continuare pe DW.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
