Politică

C. Ciurea: Conflictul lingvistic dintre Comrat şi Chişinău nu are un context politic

Co-autorul studiului, politologul Ion Tâbârţă, afirmă că legislaţia ambiguă este cea care a împiedicat până acum procesul de însuşire a limbii de stat de către populaţia alolingvă: „În Republica Moldova avem, probabil, cea mai confuză situaţie lingvistică dintre statele ex-sovietice. Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti datează încă din 1 septembrie 1989.” Astfel, s-a acceptat ca educaţia, procedura penală să fie efectuate şi în limba rusă. Mai mult, se asigură traducerea în rusă a lucrărilor în organele puterii de stat. Drept urmare, s-au creat două grupuri lingvistice distincte, ambele protejate de lege, între care comunicarea culturală s-a produs foarte puţin, constată Ion Tăbârţă.

Cea mai bună soluţie în problema diplomelor este de a nu se crampona de situaţia din acest an, lăsând elevii să se descurce singuri cum pot. În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei trebuie să acţioneze prompt pentru a nu admite repetarea situaţiei în 2012. Ar fi indicat ca susţinerea examenului de bacalaureat la limba română în şcolile pentru alolingvi să aibă un regulament special. În comisia de examinare ar trebui incluşi profesori de română din regiunile în care această limbă are o circulaţie insuficientă, se menţionează în lucrare.

Acum, Ministerul Educaţiei nu mai poate reveni asupra deciziei de a oferi încă o posibilitate elevilor din UTAG de a susţine proba la limba română, consideră Cornel Ciurea. „Asta ar scădea credibilitatea examenului de bacalaureat şi ar crea un precedent periculos". În acelaşi timp, Ministerul Educaţiei nu poate bloca în totalitate înscrierea acestor elevi la Universitatea din Tiraspol şi la unele instituţii de învăţământ superior de peste hotare.

„În 2011, Ministerul Educaţiei a înăsprit considerabil condiţiile de susţinere a examenelor de BAC, făcând mult mai dificil copiatul. Această încercare de a eficientiza şi credibiliza examenele de BAC a avut şi un efect secundar sau pervers – creşterea numărului de elevi cu note insuficiente la limba română, fapt ce a dus la generarea unei probleme politice”, a menţionat expertul. 

Timpul.md (N.G.)

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *