PCRM, PD şi PLDM s-au înviorat şi, cu ajutorul involuntar al lui Mihai Ghimpu, se detaşează de PL, iar AMN nu le mai incomodează. Probabil, chiar şi Serafim Urecheanu începe să se împace cu situaţia, el însuşi participând la crearea unei asemenea opinii publice. Amintiţi-vă declaraţia lui că, în viitoarele alegeri locale, el ar putea să candideze la postul de primar general de Chişinău. Astfel, lupta în următoarele parlamentare se va da între trei formaţiuni bine „îmbrâiate”.
Dintre acestea, încearcă să mai stea cu fundul în două luntri PD. Marian Lupu a declarat că nu vrea să meargă la alegeri într-un bloc cu actualele componente ale AIE. Probabil, lucrul acesta nu-l doreşte nici Filat, dar el n-a spus-o încă. PD-iştii speră să-şi întărească poziţiile în teritoriu şi, chiar dacă vor fi în coada rezultatelor oferite de alegători, ei vor folosi această „coadă” pentru a face coaliţie cu unul dintre celelalte două partide. Dacă preferinţa lui Marian Lupu va fi PCRM, ne vom pomeni că actualul lider PD, care face parte din AIE, îşi realizează misiunea de care era suspectat în preajma scrutinului din vara lui 2009. Mulţi alegători regretă un asemenea scenariu, menţionând tot mai des zicala în care lupul îşi schimbă părul, nu şi năravul. Ultimele acţiuni ale liderului PD dovedesc acest lucru. Din păcate, preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, a scăpat, în multe cazuri, „hăţurile”, iar în altele e tot un fel de Lupu. Nu în zadar s-au găsit unul pe altul…
Ceea ce face Marian Lupu deranjează tot mai mult acea parte a societăţii care s-a jertfit în 2009 pentru întoarcerea RM spre democraţie şi europenism. Dar şi pentru românism, de ce să n-o spunem? Uneori, vorbind despre actualii săi colegi de coaliţie, despre România sau despre vizitele sale la Moscova, el nu se deosebeşte cu nimic de cel care i-a spus că este „doi metri de bâl-bâl”. Lupu, ca şi Voronin, a început să scandalizeze România, învinuind-o că are gânduri ascunse faţă de RM; cere, ca şi liderul comunist, semnarea tratatelor politic şi de regim de frontieră între cele două ţări de pe Prut; dar se arată mai evoluat faţă de fostul său mentor atunci când spune că a fost născut cu două limbi: una ştiinţifică – româna, şi una politică – moldoveneasca. Cu oameni de asemenea „calibru”, încă multă vreme vom rămâne o ţară de limbuţi. Iată de ce, într-un fel, îmi place verticalitatea lui Mihai Ghimpu.
Există scutieri care încearcă să motiveze pozitiv comportamentul lui Marian Lupu. Chipurile, el procedează astfel pentru a rupe cât mai mult din electoratul comunist. Poate, dar şi alegătorii de stânga şi-au pierdut încrederea în sinceritatea lui, care e pusă la îndoială mai ales atunci când vorbeşte despre trepădările sale la Moscova. Iată că şi de data aceasta, întorcându-se din capitala Rusiei, Lupu spune că a discutat acolo despre o colaborare a PD cu partidul lui Putin, „Edinaia Rossia” şi menţionează faptul că premierul rus, deşi era stresat de exploziile teroriste din metroul moscovit, s-a străduit, totuşi, să se întâlnească cu el. De când, mă rog, mititelul mare imperialist, în zi de doliu pentru ţara sa, lasă totul baltă ca să discute despre cum poate să ajute PD-ul lui Lupu – un partid care condamnă separatismul transnistrean şi cere retragerea trupelor ruseşti din estul RM, nu-i aşa? De fapt, nici eu nu cred că Lupu şi Putin, în discuţiile lor, s-au gândit cum şovinistul „Edinaia Rossia” va susţine calea pro-europeană a PDM. Altceva e la mijloc de „bâl-bâl”…
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
