Calin Vieru: Drumul spre izvor este drumul mntuirii

Lansat recent in politica, proaspat ales deputat in parlament pe listele PLDM, Calin Vieru, fiul regretatului poet Grigore Vieru, continua acelasi drum spre „izvorul prin care ne-am putea purifica”. In acest mod, el ne sugereaza ca va face „ceea ce n-a dovedit nici tata”. Revenit de la Bucuresti unde, pe 21 mai, a avut loc un spectacol in memoria tatalui sau, Calin Vieru a oferit un interviu in exclusivitate pentru TIMPUL.

– Domnule Calin Vieru, joia trecuta, la Sala Palatului din Bucuresti, a avut loc spectacolul „Lumina din Lumina. Taina care ma apara”, in memoria tatalui dvs. Cine au fost organizatorii si cine a evoluat, de la Chisinau si de la Bucuresti?
– A fost ca la o slujba. Lumea a stat in picioare. Timp de trei ore, ea a gasit mangaiere si vindecare. Printre cei 2000 de spectatori au fost si multi basarabeni. Spectacolul, in mare parte, a fost organizat de doamna Iuliana Gorea-Costin, iar partea logistica de la Chisinau a fost asigurata de mama mea, Raisa Vieru. Au evoluat artistii Ion Suruceanu, Anastasia Lazariuc, Natalia Barbu, Cristi Aldea-Teodorovici, Doina Sulac, Gheorghe Turda, Lucia Muresan, Marius Cristian Pop, Orchestra „Lautarii”, in frunte cu Nicolae Botgros, formatia „Millenium”, Mihai Munteanu, Mihai Ciobanu, Vlad Gheorghelas, Capela corala „Vocile Primaverii”, dirijata de Stefan Andronic, si altii. Spectacolul a fost prezentat si regizat de etnograful Niculina Merceanu de la TVR.

– Care a fost surpriza cea mare a acestui spectacol?
– M-a surprins atmosfera care a dominat, armonia dintre spectatorii din sala si artistii din scena: publicul aplauda in picioare – asa ceva nu prea vezi la Bucuresti.

– Cine a mai sprijinit acest spectacol?
– A fost binecuvantat de Patriarhia Romana in frunte cu Preafericitul Parinte Daniel, care a fost prezent in sala impreuna cu IPS Ciprian Campeanu, PS Ambrozie si alti preoti.

– Cu cine ati mai avut bucuria sa va intalniti la Bucuresti unde v-ati simtit, vorba dvs., „rascolitor de bine”?
– Am avut fericita ocazie sa ne intalnim cu familia regala la Palatul Elisabeta. L-am cunoscut pe Printul Radu, caruia i-am facut o invitatie la Chisinau. Am petrecut cu cantec si discursuri (au evoluat copiii de la „Vocile Primaverii”), ne-am adancit in teorii si filozofie. Printul ne-a spus ca va raspunde numaidecat la invitatia noastra si va veni la Chisinau.

– Am inteles ca a fost un spectacol-maraton, iar banii adunati vor fi folositi pentru inaltarea unui monument lui Grigore Vieru. Unde va fi inaltat acel monument?
– Inca nu este stabilit un loc. Atunci cand voi cunoaste amanunte, am sa va comunic dumneavoastra in primul rand.

– De ce un asemenea spectacol n-a avut loc si la Chisinau?
– La Chisinau, un asemenea spectacol va fi organizat putin mai tarziu. A avut loc mai intai la Bucuresti din motivul ca, fiind deja un oras din lantul marilor capitale europene, aici lucrurile se decid si se intampla intr-un ritm mult mai accelerat decat la Chisinau. Dar nu aceasta, pana la urma, conteaza, ci faptul ca avem cu ce sa mergem in Europa, are cine sa ne reprezinte, fiti siguri.

– Ce se mai aude despre monumentul care urma sa fie inaltat pe bd. Renasterii din Chisinau, bulevard care urmeaza sa poarte numele lui Grigore Vieru?
– Dupa cum v-am spus, avem un ritm specific zonei. Pana la urma, si la noi lucrurile se intampla, dar mai lenes, mai anevoios. Deocamdata, suntem la capitolul denumirii unei strazi.

– In Basarabia, Grigore Vieru ramane a fi poetul tuturor. La spectacolul de la Bucuresti, Adrian Paunescu a spus ca „Grigore Vieru este poetul divin al literaturii romane”. De ce totusi aici, acasa, unora le este frica de numele lui?
– Ati mentionat definitia de poet al tuturor. Deci, aici veti gasi si raspunsul la intrebare. Istoria ne-a lasat mai multe exemple in care mari personalitati indragite de popor erau incomode Puterii. Vieru (al tuturor) – la fel de bine inteles de copii, de tarani sau academicieni – produce, bineinteles, un amestec de invidie si frica in fata Puterii.

– „Casa parinteasca nu se vinde”, zicea intr-un splendid text Grigore Vieru. Ce este, astazi, Basarabia, daca nu o casa vanduta si mereu pradata? Cum am putea-o recupera si cum am putea face ordine in ea?
– Va spun cu seriozitate si convingere: casa, in niciun caz, nu este vanduta. A-ti vinde casa este egal cu a-ti vinde graiul si Patria. Dupa asta, nu mai ai ce recupera. De pradat, da, a fost pradata. Dar in acest sens suntem vaccinati, asemenea lucruri ni s-au mai intamplat si suntem in stare sa recuperam ceea ce ni s-a luat.

– Tot la Bucuresti, a fost lansat volumul „Taina care ma apara”, aparut la Iasi. Ce a insemnat pentru Vieru taina care ne apara? Avem noi o taina care sa ne apere astazi pe toti?
– Taina care ne apara este mersul continuu spre izvor. Si pentru noi Taina care ne apara este izvorul. Nu uitati ce a spus poetul: „Toate se schimba pe lume, numai izvorul – nu!”.

– Cum va fi valorificata mostenirea literara a poetului aici, dar si dincolo de Prut?
– Din planurile noastre apropiate pot sa va spun ca mama mea lucreaza acum la o carte in care prietenii lui Grigore Vieru vorbesc despre poet. Eu am inceput lucrul impreuna cu Nicolae Dumbrava la ceea ce a tinut tatal meu sa realizeze – un CD cu poezie recitata de insusi poetul, un CD cu muzica usoara si altul cu muzica populara pe versurile sale. Dincolo de Prut, o realizare recenta si, dupa mine, fantastica, este eficienta distribuire pe piata romaneasca a cartii „Cele mai frumoase poezii”, editata de „Jurnalul National”. Tirajul de 50.000 de exemplare a fost vandut in numai cateva zile. La Iasi, la „Princeps Edit”, a fost scos de sub tipar volumul „Taina care ma apara”.

– S-a mai gasit un loc pentru muzeul lui Grigore Vieru la Chisinau? Cand va fi deschis acesta?
– Muzeul si el a incaput integral in acest ritm (one step) specific noua. Din acest motiv, deocamdata, nu avem un loc pentru muzeu.

– Ati intrat in politica si ati declarat ca veti continua sa traduceti in viata idealurile lui tata. Ce aveti de gand sa faceti, in aceasta directie, inainte de toate?
– Am vorbit mai sus despre izvor. As incepe de la acest lucru de baza. As incerca sa arat drumul catre izvor, sa-i conving pe cei rataciti ca anume acest drum este „drumul mantuirii”.

– Stiu ca sunteti autor de cugetari. Oferiti-ne doua-trei care se potrivesc momentului.
– 1. Totul ce este sincer si curat se uneste cu „verdele” precum roua cu iarba. Mergeti, oameni buni, intr-acolo unde e „verde”. 2. Ma intreb: ce este diplomatia? Raspuns: este impresionismul lui Monet – se evita categoric liniile drepte, unghiurile ascutite si culorile negre. 3. Tehnologiile revolutionare pot da omenirii produse fantastice, dar si ridicole. Bunaoara, inginerii italieni, mutand motorul autocarului din fata in spate, pe mijloc au obtinut un „Bugatti”, iar inginerii ucraineni, facand acelasi lucru, au obtinut un „Zaporojet”.

– Va multumim pentru interviu.