Calitatea limbii române s-a îmbunătăţit considerabil, însă mai sunt multe de făcut, opinii

Irina Condrea a declarat că evoluţia limbii române, în general, este bună, în comparaţie cu ceea ce a fost până în anul 1989, „când era o bâlbâială totală şi lumea nu se putea exprima în limba română”. După 1989, lumea a început să intre într-un alt ritm şi, dacă este vorba despre nivelul instituţional, unde trebuie folosită limba română literară, lucrurile s-au aşezat la locurile lor.

Mai sunt şi dificultăţi, însă tânăra generaţie vorbeşte limba română cu mult mai bine, a mai spus Irina Condrea. Lumea citeşte şi scrie mult mai mult decât acum 25 de ani. Limba mereu se dezvoltă, există compartimente mai dificile, cum ar fi, de exemplu – regulile ortografice, care mereu se ajustează.

Potrivit lui Constantin Şchiopu, cu siguranţă, de la ’90 încoace, s-a îmbunătăţit cunoaşterea şi vorbirea limbii române. Sunt foarte mulţi tineri care încearcă să aibă şi o pronunţie românească, care au o exprimare elevată, mai aproape de limba literară. „Ceea ce mă îngrijorează foarte mult este faptul că şi tinerii, şi alte categorii de vârstă se iau după modă. Când zic modă, mă refer la englezisme, la anumite cuvinte care sunt folosite cu sens greşit”, a notat conferenţiarul.

Cât priveşte gramatica, sunt multe de învăţat. „Când zic gramatică, am în vedere acordurile, acordurile dintre articol şi substantiv, dintre subiect şi predicat, pronumele relativ şi substantivul, pronumele demonstrativ de identitate. Aici chiar este trist de tot şi chiar trebuie să mai lucrăm la acest capitol”, a mai spune Constantin Şchiopu.

În opinia sa, necunoaşterea limbii române şi a scrierii corecte reprezintă o problemă care vine din şcoală. În aceste condiţii, se impune schimbarea concepţiei cu privire la predarea limbii şi a literaturii române. La fel e nevoie de promovat cititul, pentru a obţine modele corecte de exprimare.