Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 19:33
Abonamente

Educație 23 Mai 2017, ora 10:06    Din editia print

Camerele de supraveghere la BAC sunt eficiente

Marime Font

Acum patru ani, când Ministerul Educației a luat decizia să instaleze camere de supraveghere la examenul de bacalaureat, o bună parte din societate a condamnat această inițiativă. Ce părere au, însă, candidații la bacalaureat, sesiunea 2017, despre camerele de supraveghere, ce emoții îi încearcă, dar și ce rezultate a avut această inițiativă pe termen lung, aflați din materialul ce urmează.

„Când am aflat despre instalarea camerelor de luat vederi, am fost foarte fericită”

Elevii clasei a XII-a A, profil real, din Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Capitală, au păreri împărțite despre pregătirea pentru examenele de bacalaureat și despre camerele de luat vederi. Tinerii au recunoscut că au emoții, însă acestea nu au nicio legătură cu dispozitivele de supraveghere. Mai mult ca atât, eleva Elizabet Galaju, s-a bucurat mult atunci când în 2013, au fost instalate camerele de luat vederi, pentru că acestea asigură egalitatea și transparența la BAC. De asemenea, fata ne-a spus că pentru a obține note bune la bacalaureat a început a se pregăti intensiv pentru acest test încă din primul an de liceu. „Pregătirea pentru BAC a început încă din clasa a X, acum are loc doar o revizuire a cunoștințelor acumulate. Pentru acest proces metoda cea mai bună este să rezolvi teste pentru BAC. Acum, câțiva ani, când am aflat despre instalarea camerelor de luat vederi, am fost foarte fericită, pentru că în sfârșit au fost găsite modalități de combatere a fraudelor în timpul examenului. Am pus întotdeauna accent pe cunoștințe și am pledat pentru corectitudine și onestitate și nu vreau să fiu la un nivel cu cei care nu sunt corecți și trișează. Cele mai mare emoții le am pentru examenul de limbă și literatură română, pentru că acesta este unul subiectiv și este mai greu să obții o notă bună”, recunoaște tânăra.

Camerele de supraveghere de la BAC permit elevilor să fie egali

Emoții are și colegul său de clasă Cezar Crețu, doar că, spre deosebire de Elizabet, băiatul consideră că limba și literatura română este o disciplină mult mai ușoară, decât matematica, care s-ar putea să-i dea bătăi de cap la BAC. „Cele mai mari emoții le am pentru examenul la matematică, deoarece este cel mai important la profilul pe care l-am ales și conține sarcini pe care le-am efectuat în toți cei trei ani de liceu, iar un rezultat sau un semn greșit poate schimba nota radical. Pe când la limba română, cu ajutorul unor tehnici și a unui stil propriu bine conturat poți obține o notă bună. De abilitățile de a lucra cu cifrele o să am nevoie și în activitatea profesională, pentru că voi urma o facultate în domeniul economiei. Instalarea camerelor de supraveghere la BAC este o idee bună. Acestea permit tuturor elevilor să fie egali și să-și arate abilitățile acumulate pe parcursul anilor de studii”, consideră elevul.

„Odată cu instalarea camerelor de supraveghere, elevii au conștientizat importanța BAC-ului”

Și Livia State, profesoară de limbă și literatură română din Liceul „Mihai Eminescu”, susține ideea instalării camerelor de supraveghere în timpul examenelor de absolvire. Mai mut ca atât, profesoara a constatat că odată cu noul sistem de supraveghere, elevii au devenit mult mai implicați în procesul educațional, dar și mai responsabili „Odată cu demararea reformelor și instalarea camerelor de supraveghere, elevii au conștientizat importanța și seriozitatea acestui examen. De aceea, în comparație cu generațiile trecute, au o atitudine mult mai serioasă față de examenele de bacalaureat. Pregătirea unui elev pentru acest examen începe odată cu intrarea lui la liceu. Din clasa a X, testele și evaluările sunt asemănătoare cu cerințele examenului de bacalaureat, iar cea mai bună metodă de diminuare a emoțiilor este pregătirea zilnică de lecții. Deși am emoții pentru elevii mei, sunt sigură că ei vor lua o notă bună. Totuși, Liceul „Mihai Eminescu” este unul bun, aici nu există temeri că elevii nu vor susține BAC-ul, aici suntem orientați ca aceștia să obțină o notă cât mai bună”, explică Livia State.

„Această metodă a contribuit incontestabil la îmbunătățirea sistemului de învățământ”

Plăcut surprinși de atitudinea elevilor din clasa a XII-a a Liceului Teoretic „Mihai Eminescu”, ne-am îndreptat către un alt liceu din Chișinău. Un alt colț de oraș, o altă clasă absolventă, dar emoții similare pentru examenul de bacalaureat. Ana Plămădeală, eleva clasei a XII-a, profil umanist, din cadrul Liceului Teoretic „Liviu Deleanu”, ne-a spus că are mari emoții, deoarece de rezultatele examenului de bacalaureat depinde dacă fata va fi admisă la o universitate din România sau nu. „Am emoții, dar o să încerc să le controlez, pentru că știu că acestea pot influența rezultatele pe care le voi obține la BAC. Istoria cred că va fi pentru mine cel mai dificil examen, deoarece acolo este multă informație pe care trebuie să o rețin. Deși facultatea pe care o voi alege nu are practic nicio legătură cu disciplinele studiate la liceu, rezultatele examenelor vor conta la admiterea la Facultatea de Arte Vizuale din cadrul unei universități din România. Pentru mine nu contează, pot fi mii de camere și zeci de supraveghetori, eu oricum mă voi baza doar pe cunoștințe”, recunoaște fata.

Directorul Liceului Teoretic „Liviu Deleanu”, Ala Gherman, ne-a confirmat, de asemenea, că atitudinea elevilor față de procesul de studiere s-a schimbat considerabil după reforma în învățământ din anul 2013. „Atitudinea elevilor față de examenele de bacalaureat s-a schimbat după instalarea camerelor de luat vederi. Aceștia au devenit mai serioși și acordă mai mult timp studiului. Deși sunt și unele excepții, consider că această metodă a contribuit incontestabil la îmbunătățirea sistemului de învățământ”, a declarat Ala Gherman.

„Nu am observat o îmbunătățire a calității celor care vin să-și facă studiile la ASEM”

Rezultatele acestei noi modalități de supraveghere la examenul de bacalaureat, ar trebui să fie resimțit de către instituțiile de învățământ superior din țară, care în mod ideal din 2013 ar trebui să înmatriculeze studenți mai competenți. Însă, Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice din Republica Moldova, spune că nu a observat pe parcursul acestor ani, nicio schimbare de acest gen. „Nu am observat o îmbunătățire a calității celor care vin să-și facă studiile în universitățile noastre, după ce a fost implementată supravegherea video la examenul de bacalaureat. Dar nu cred că aceasta este doar o consecință a ineficienței acestei supravegheri video. Or, cei mai buni absolvenți din liceele din Republica Moldova, de regulă până la absolvirea acestor instituții sunt acceptați la studii în prestigioase universități din Europa și de peste ocean. După care urmează trei mii de burse oferite de Guvernul României, unde pleacă următorii cei mai buni studenți, și doar cei care mai rămân vin în universitățile din țară”, afirmă Grigore Belostecinic.



Pe de altă parte, colegul său, Gheorghe Ciocanu, rectorul Universității de Stat din Moldova poate afirma cu certitudine că studenții care au venit la Universitatea de Stat, după instalarea camerelor de supraveghere la BAC, au fost mai bine pregătiți, decât cei anteriori. „După instalarea camerelor de luat vederi la examene, am efectuat o cercetare prin intermediul căreia, studenții din două promoții au fost verificați printr-un test. Astfel, am constatat că deși rezultatele la examenele de bacalaureat au fost modeste, acestea corespundeau cu abilitățile și competențele lor”, concretizează Gheorghe Ciocanu.

Pentru prima oară camerele de supraveghere au fost instalate în Centrele de BAC din Republica Moldova, în anul 2013. Pe atunci, pentru cele 1.200 de camere necesare, Ministerul Educaţiei, a plătit 7,3 milioane de lei.

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md