Astăzi 18 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 19:33
Abonamente

Finanţe 3 August 2016, ora 09:33    Din editia print

Când și cum va funcționa „legea celor 2%” în Republica Moldova

Marime Font

Mai mult de patru ani, parlamentarii au dezbătut „legea celor 2%” din impozitul pe venit, pe care contribuabilii îl pot redirecționa în altă parte decât bugetul de stat. 

Astfel, potrivit ultimelor modificări adoptate de Parlament pe 21 iulie 2016, persoanele fizice vor putea curând redirecționa o parte din impozit către ONG-uri și culturi religioase.
 
Conceptul „Legii 2%” este ca angajații să poată alege de sine stătător unde pot redirecționa două la sută din impozitul pe venit. Astfel, se dorește crearea unei punți de comunicare dintre ONG-uri și culturile religioase pe de o parte și a societății civile pe de altă parte. Este necesar de menționat că aceşti bani reprezintă o parte a bugetului de stat şi nu o donaţie sau vreun alt act de filantropie din partea contribuabililor.

Condiții pentru ONG

ONG-urile sau organizaţiile necomerciale de utilitate publică, cum mai sunt numite în legea menționată, trebuie să întrunească câteva criterii dacă vor ca astfel contribuabilii să le redirecționeze bani în conturi. În primul rând, acestea se vor înregistra și vor înainta o cerere de participare la mecanism pe site-ul Ministerului Finanțelor, astfel ca, ulterior, donatorii să vadă dacă ONG-urile sunt capabile de desemnare. Prima condiție este ca organizația să își desfășoare exclusiv activități în folosul public. ONG-urile urmează să demonstreze că activează timp de cel puțin un an până la înregistrarea în lista beneficiarilor desemnării procentuale. Și a treia condiție este să nu aibă datorii la bugetul public național pentru perioadele fiscale anterioare.

Potrivit legii aprobate, mijloacele financiare obținute în urma desemnării procentuale pot fi utilizate doar în scopul susținerii activităților sociale prevăzute în statutul său de bază. Termenul prevăzut pentru această desemnare nu poate să depășească două perioade fiscale în care a fost efectuată desemnarea, iar acesta poate fi prelungit la cerere. În caz contrar, sumele se restituie la buget.

Cum vor fi folosiți banii

Deşi inițial oponenţii „Legii 2%” pretindeau că lipsa de transparenţă a mecanismului, despre cum urmează să gestioneze ONG-urile acești bani, va crea condiții pentru evaziuni fiscale, prezenta lege va obliga instituțiile să prezinte anual rapoarte cu privire la modul de cheltuire a banilor.



Potrivit modificărilor din lege, organizațiile necomerciale care au beneficiat de redirecționări procentuale vor prezenta rapoarte de utilizare a acestor mijloace financiare obținute, astfel asigurându-se transparența la cheltuieli. Asociaţiile obşteşti pot folosi aceste sume doar pentru susţinerea educaţiei, ştiinţei, culturii, sportului, ocrotirii sănătăţii, protecţiei sociale etc. Instituţiile religioase vor putea folosi aceşti bani doar pentru activităţi sociale, morale, culturale sau de caritate.

Entități religioase printre beneficiarii legii

Valeriu Ghelițchi, deputat neafiliat, unul dintre susținătorii legii este de părere că legea adoptată reprezintă versiunea îmbunătățită a unui proiect care a fost propus de acesta acum câțiva ani. Cât despre includerea entităților religioase printre beneficiarii acestor resurse, deputatul a spus că inițial acestea erau excluse. „Împreună cu alți câțiva deputați am insistat să fie incluse culturile religioase ca beneficiari, pentru că istoricul acestei legi din Europa a pornit tocmai de la cultele religioase. Atunci am atras atenția la țările europene care au aplicată această lege, anume cultele religioase sunt beneficiare ale acestei „legi de 2%”. Până la urmă s-a acceptat să fie incluse și la noi”, a declarat deputatul pentru ziarul TIMPUL.

Parlamentarul speră că după cele trei încercări ca legea să fie adoptată, va fi creat un mecanism clar cum va funcționa aceasta. „Însă va fi nevoie de timp ca să educăm societatea, să informăm și să motivăm ca cetățenii să redirecționeze două la sută din impozitul pe venit pentru aceste organizații. În țările unde legea funcționează de mai mulți ani, 10-15 la sută din populație donează activ către anumite organizații această parte din impozit”, a afirmat Valeriu Ghilețchi.

Persoanele juridice nu pot direcționa 2%

Mai mult ca atât, deputatul a criticat Guvernul pentru că nu s-a acceptat în lege ca și persoanele juridice să redirecționeze acele două la sută din impozitul pe venit. „Noi am dus o discuție foarte lungă cu Guvernul, dar nu am reușit să îi convingem. La prima etapă ne-am propus să vedem cum se aplică mecanismul cu persoanele fizice. Sumele impozitului pe venit de la persoanele fizice nu sunt chiar așa de mari, iar persoanele juridice ar adăuga greutate la aceste contribuții”, a precizat Valeriu Ghilețchi.

Ilie Chirtoacă, consilierul juridic din cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a spus că din practica altor state ca Polonia, Slovacia, Ungaria și România care au implementat legea, doar cei din Slovacia au optat pentru faptul ca persoanele juridice să poată redirecționa cei doi la sută din impozit. „Din câte am înțeles din rapoartele prezentate de guvernele țărilor sus-menționate nu este o practică tocmai bună. Persoanele juridice își creează la rândul lor organizații- fiice care au aceeași strategie de comunicare, aceleași atribute de identificare și branding. Astfel, se utilizează acest mecanism pentru a-și promova imaginea companiei-mamă, scopul căreia este acumularea profitului. Însă, când vorbim despre mecanismul de redirecționare în formula lui clasică, vorbim despre banii care vor fi colectați să meargă pentru scopuri de utilitate publică, pentru binele colectivității. Și atunci am oferit această posibilitate doar persoanelor fizice”, a menționat consilierul juridic.

În legea modificată recent există reguli dure pentru beneficiarii acestor resurse financiare. Astfel, ONG-urile sau persoanele cu funcții de răspundere, din cadrul acestora, care încalcă prevederile legale privind utilizarea mijloacelor financiare obținute și nu vor raporta utilizarea acestor sume, vor restitui în buget această sumă. Mai mult ca atât, organizațiile necomerciale care încalcă aceste prevederi legale sau nu vor raporta modul de utilizare a acestora vor fi excluse de la participarea la mecanismul de desemnare procentuală pe o durată de doi ani.

Cine poate desemna 2% din venit?

Potrivit unei modificări în Codului Fiscal, efectuarea redirecționării acestor sume de bani va fi posibil de efectuat printr-un singur transfer de 2 la sută din impozitul pe venit de către orice contribuabil. Această procedură va fi posibilă între 1 ianuarie și momentul depunerii declarației pe venit care de obicei are loc la sfârșit de martie. Contribuabilii vor completa un formular de desemnare procentuală. Astfel, cetățenii care doresc să efectueze desemnări procentuale, nu vor fi nevoiți să depună declarația cu privire la impozitul pe venit.

122 de lei - 2% dintr-un salariu mediu pe economie

Este curios faptul cam câți bani va putea redirecționa un contribuabil cu un salariu mediu pe economie după principiul „legii celor 2%”. Potrivit Biroului Național de Statistică, câștigul salarial mediu brut în luna mai 2016 a fost de 4863,9 lei. Conform unui calcul, aplicând principiile taxelor şi scutirilor salariale din țara noastră, din această sumă sunt reținuți circa 511 lei impozit pe venit. Pentru 12 luni, impozitul total ar constitui circa 6142,44 de lei, iar doi la sută din acesta reprezintă circa 122 de lei. Astfel, un contribuabil cu un salariu mediu pe economie va putea redirecționa circa 122 de lei către un ONG sau entitate religioasă într-un an. Însă, legea prevede că și persoana fizică nu trebuie să aibă datorii la impozitul pe venit pentru perioadele fiscale anterioare.


„Se dorește dezvoltarea filantropiei”

Ilie Chirtoacă a explicat că sumele care urmează să fie redirecționate de la cetățeni nu pot fi mari în condițiile în care se cunoaște că mulți cetățeni lucrează fără un contract și nu achită impozite. Consilierul a explicat că esența legii nu sunt banii, ci mai degrabă comunicarea între societate și organizații. „Pentru a convinge un contribuabil că o organizație anume merită acele două la sută, ea trebuie să ne comunice cum contribuie la dezvoltarea sau susținerea educației, a sănătății, a sportului pentru amatori sau altor utilități publice. Dacă avem această comunicare, organizațiile devin mai vizibile și există și un concept că prin cele doi la sută noi dezvoltăm de fapt filantropia”, a menționat consilierul.

Beneficiarii vor putea primi desemnările în septembrie 2017

Alexandrina Culcițchi, şefa Direcţiei organizaţii necomerciale de la Ministerul Justiției ne-a comunicat că Ministerul Finanțelor în prezent elaborează un regulament care urmează să fie aprobat prin hotărâre de Guvern ce ține de mecanismul acestei legi. „În august cu siguranță urmează să fie aprobat în cadrul Guvernului, pentru că se preconizează să demarăm implementarea legii din luna septembrie 2016”, a declarat șefa direcției. Totodată, având în vedere faptul că este nevoie de elaborarea și adoptarea regulamentului pentru punerea în aplicare a mecanismului de către autorități, se propune ca desemnarea procentuală să înceapă a fi aplicată începând cu venitul obținut din 2016, deci de la 1 ianuarie 2017. Astfel, potrivit regulamentului beneficiarii ar urma să primească sumele redirecționate în luna septembrie 2017.
Practica altor ţări europene a arătat că, în primii patru ani, doar șapte la sută dintre cetăţeni utilizează acest drept şi doar peste șase ani se ajunge la cifra 30 la sută dintre contribuabili care au ales să redirecționeze o parte din impozit către organizațiile sociale sau religioase.

Beneficiile iniţiativei „Legii 2%” potrivit practicilor țărilor din UE:

- contribuabilul va decide modul în care sunt cheltuiţi 2% din impozitul pe venit datorat, direcţionând această sumă către o organizaţie nonprofit;
- contribuţia la eficientizarea cheltuirii banului public;
- participarea contribuabililor la soluţionarea unor probleme ce ţin de mediul social din care fac parte (drepturile omului, protecţia mediului, protecţia sănătăţii, religia, etc.);
- transparenţa politicii fiscale şi bugetare;
- crearea unei parteneriat între stat, cetăţeni şi organizaţii contribuind astfel la dezvoltarea societăţii civile;
- posibilitatea de promovare pentru ONG-uri, dar şi de soluţionare a diferitor probleme sociale.

Un articol de: Lia Ciutac Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md