Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 11:06
Abonamente

Comentariu 9 Octombrie 2012, ora 06:49    Din editia print

Marime Font

Când Ucraina se interesează de Transnistria

Două ştiri recente mi-au atras atenţia: cetăţenii Republicii Moldova nu sunt foarte interesaţi de problema transnistreană, iar un deputat ucrainean vrea să traseze cât mai repede graniţa dintre RM şi Ucraina - ceea ce va implica obligatoriu şi Transnistria.

 
 
 

Este ceva ciudat în aceste ştiri: pe de o parte, cei mai afectaţi de conflictul transnistrean, respectiv cetăţenii RM sunt indiferenţi, iar la Kiev au fost rezolvate toate problemele şi a mai rămas doar delimitarea graniţei transnistrene. Având în vedere precedentele istorice (dintre care unele nu tocmai îndepărtate!), ori de câte ori apar de la Kiev idei referitoare la RM trebuie să ne îngrijorăm. Ucraina a beneficiat din plin în perioada sovietică de dezmembrarea României: a dat fâşia transnistreană şi a primit la schimb sudul Basarabiei şi nordul Bucovinei. Refacerea acestui schimb forţat ar fi putut avea loc la dizolvarea Uniunii Sovietice, însă doar din punct de vedere teoretic, pentru că în realitate Guvernul de la Chişinău s-a confruntat permanent cu o incapacitate cronică în a-şi impune legislaţia asupra Transnistriei şi regiunii găgăuze.

Brusc, Ucraina este îngrijorată de soarta Transnistriei şi vrea să bată în cuie o demarcare a frontierei. Ghenadi Moskal susţine că Ucraina a sprijinit dintotdeauna Guvernul de la Chişinău şi nu a recunoscut separatismul transnistrean. Aşa este, însă Ucraina a avut această atitudine gândindu-se permanent la bombele separatiste de pe propriul teritoriu. Nu din prea multă dragoste faţă de moldoveni a adoptat Ucraina această poziţie. În plus, o reglementare pe termen lung a prezenţei trupelor ruse în Transnistria reprezintă unul dintre cele mai negre coşmaruri ale Kievului care îi rabdă pe ruşi la Sevastopol strângând din dinţi. În realitate, ucrainenii simt că alunecă din ce în ce mai mult în braţele ursului şi vor să-i mai tragă şi pe alţii după ei, nici vorbă de iubire curată în combinaţiile lor diplomatice. Trebuie reamintit doar episodul Palanca şi cum s-au purtat ucrainenii acolo. Demarcarea frontierei dintre RM şi Ucraina este o chestiune care nu poate fi făcută de pe o zi pe alta.



Cât despre atitudinea cetăţenilor RM faţă de Transnistria: este o evoluţie naturală. La 20 de ani de la conflict se apropie transferul de generaţie. Actualii adulţi cu drept de vot nu mai au amintirea „vieţii împreună” cu Transnistria - sau o au foarte vag. A rămas mai pregnantă amintirea conflictului propriu-zis, care nici ea nu este de natură să încurajeze o atitudine pozitivă. Cei 20 de ani trăiţi separat fac ca foarte puţini cetăţeni ai RM să mai creadă în sinea lor că o reunificare este posibilă şi folositoare cu adevărat. Punerea în aplicare a proiectului european înseamnă şi o lăsare în urmă a problemei transnistrene, indiferent în ce formă se va putea face asta.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md