Unele acorduri, semnate săptămâna trecută de reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, contravin legislaţiei R. Moldova.

Săptămâna trecută, reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană, George Bălan și Vitali Ignatiev, au semnat la Bender patru decizii protocolare: asigurarea funcționării nestingherite a școlilor cu predare în grafia latină din regiunea separatistă; problema accesului la pământurile fermierilor, aflate pe traseul Dubăsari-Tiraspo, apostilarea diplomelor de studii ale Universității din Tiraspol și restabilirea legăturii telefonice mobile și staționare între ambele maluri ale Nistrului. Decizia Chișinăului de a face noi cedări în favoarea Tiraspolului a uimit opinia publică de la noi. TIMPUL a solicitat mai multor experți să aprecieze importanța acestor protocoale pentru cetățenii R. Moldova. Părerile specialiștilor sunt diferite, însă toţi atrag atenţia la faptul că, de mai bine de două decenii, Chișinăul respectă deciziile semnate cu Tiraspolul, în timp ce regimul secesionist nu ține cont de obligațiunile, pe care şi le asumă, şi doar profită din plin de tot felul de privilegii.

„Este o situație ieșită din comun”

Totodată, expertul se arată rezervat în ceea ce privește respectarea acestor acorduri, deoarece în ultimii 20 de ani, separatiştii de la Tiraspol au semnat şi alte protocoale, care însă au rămas doar pe hârtie. „Vreau să văd care va fi continuitatea acestor discuții în cadrul grupului de lucru și mi-aș dori ca ele să fie transparente. În ceea ce privește școlile cu predare în limba română, am văzut reacțiile profesorilor și ale conducerii acestor licee, care sunt foarte rezervate, pentru că de-a lungul timpului autoritățile separatiste și-au bătut joc atât de ei, cât și de elevi. De aceea vreau să văd ce măsuri vor fi întreprinse pentru ca protocolul semnat să fie implementat pe deplin și să fie asigurat dreptul copiilor noștri de a studia în limba română”, adaugă specialistul.

„Riscăm să recunoaștem anumite simboluri de statalitate”

El atenţionează că cel de-al patrulea protocol, care se referă la telefonia mobilă și fixă din Transnistria, trezește și mai multe suspiciuni. „În RM, există trei operatori de telefonie, care au cumpărat anumite licențe pentru a-și desfășura activitatea economică, iar acum, conform acestui protocol, oferim posibilitatea unui alt operator economic, înregistrat în Transnistria, să primească anumite mecanisme pentru telefonia mobilă sau fixă. Cum va fi făcut acest lucru?”, se întreabă Vasiloi. El consideră că există două posibilități în acest sens. Chişinăul ori va ceda, modificând legislaţia şi oferind Tiraspolului unele rețele regionale, ori le va acorda operatorilor din Transnistria sprijinul necesar, ca să discute cu agenții economici din R. Moldova. În primul caz, consideră expertul, riscăm ca şi UTA Găgăuzia, şi Bălțiul să-şi dorească astfel de licenţe. „De aceea, în implementarea acestor acorduri trebuie să prevaleze interesul național și cel al cetățenilor”, conchide Rosian Valiloi.

„Nu poți recunoaște actele unui regim banditesc”

Colonelul este convins că, pentru a rezolva problema transnistreană, Chișinăul trebuie să blocheze regimul separatist din toate punctele de vedere, dar nu să-i ofere din ce în ce mai multe avantaje economice. „65% din producția produsă în Transnistria pleacă în UE, 20% rămâne pe piața din R. Moldova și numai 15% se exportă în Federația Rusă. Astfel, deși depind de UE, separatiștii duc o politică anti-europeană, se înarmează împotriva noastră, se pregătesc de revanșă militară, iar noi îi întreținem economic. Dacă politicienii noștri nu ar permite aceste nebunii, cred că problema transnistreană ar putea fi soluționată fără război”, afirmă Caraman.

Mai mult, el este de părere că atât timp cât negocierile se vor purta în formatul „5+2”, ele nu vor avea succes. În opinia colonelului, Rusia trebuie exclusă din cadrul negocierilor, deoarece este complice, ci nu mediator, pe când România ar trebui să participe neapărat.

„Este evident că ceva se mișcă…”

Cât despre cele patru protocoale, semnate recent la Bender, Nantoi nu se grăbește să le comenteze atât timp cât nu le cunoaște conținutul. „Necuratul se ascunde în detalii și noi nu cunoaștem condițiile juridice și tehnice în cadrul cărora s-a promis reconectarea rețelelor de telefonie. Noi nu cunoaștem nici detaliile juridice privind apostilarea diplomelor Universității de la Tiraspol. La fel, dreptul fermierilor de a prelucra și a transporta roada pe drumul Tiraspol-Râbnița nu se știe cum va fi realizat. Este evident că ceva se mișcă, dar asta încă nu înseamnă o mișcare conștientizată spre definitivarea proiectului statalității R. Moldova în limitele frontierelor recunoscute de comunitatea internațională”, afirmă analistul politic.

„Trebuie să anunțăm Transnistria drept teritoriu ocupat”

Ex-ministrul consideră că regimul de la Tiraspol ar putea să accepte soluționarea diferendului numai în cazul în care toată R. Moldova va fi „transnistrizată”. În opinia lui Cosovan, Chișinăul ar trebui să preia exemplul Ucrainei și să anunțe Transnistria drept teritoriu ocupat.

În această săptămână, la Viena a avut loc o nouă reuniune în formatul „5+2”. Convorbirile s-au axat pe aplicarea măsurilor de întărire a încrederii între malurile Nistrului, care sunt cunoscute ca Pachetul „Berlin Plus” și care au fost convenite în 2016, când președinția OSCE a fost exercitată de Germania.