Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Actualitate 9 Iunie 2017, ora 10:36    Din editia print

Capitala deșeurilor menajere

Marime Font

Capitala Republicii Moldova s-a transformat pentru câteva zile într-o mare gunoiște, după ce locuitorii comunei Bubuieci, au blocat accesul autospecialelor la poligonul de pe strada Uzinelor, acolo unde de ani buni ajung toate deșeurile din municipiul Chișinău. Gunoiul menajer care s-a acumulat la tomberoanele din Chișinău a scos în evidență o problemă ecologică cu care se confruntă de mai mulți ani municipiul. Cum am ajuns în această situație, dar și ce soluții oferă specialiștii pentru rezolvarea definitivă a acestei probleme, aflați din materialul ce urmează.

„Această bombă ecologică afectează sănătatea locuitorilor comunei Bubuieci”

La 2 aprilie, locuitorii comunei Bubuieci din municipiul Chișinău au obosit să mai respire aerul poluat de tonele de gunoi menajer care ajung zilnic în apropierea propriilor locuințe și au hotărât să le dea chișinăuienilor, în general, și reprezentaților Primăriei, în particular, o lecție. Cetățenii au intrat în grevă și au blocat accesul autospecialelor la gunoiștea din apropierea localității. Astfel, timp de patru zile, la tomberoanele din Capitală s-au adunat peste două mii de tone de gunoi menajer. Mirosul înțepător a făcut nu doar ca municipalitatea să se gândească la soluții urgente, dar și reprezentanții Guvernului, și deputații. Astfel pe 5 iunie, primarul comunei Bubuieci, Ion Șaranuț, a explicat că participă la o ședință unde se caută soluții bune pentru ambele părți. „Iată acum avem deputați din Parlament, reprezentanți de la Guvern și un grup de inițiativă și dezbatem problema, mai târziu vom participa la o ședință cu primul ministru și poate vom găsi o soluție”, a declarat pentru TIMPUL primarul comunei Bubuieci.

Demnitarul a precizat că locuitorii comunei au pornit greva, pentru că doar așa se mai puteau face auziți. Deoarece de ani buni au solicitat ajutor din partea autorităților municipale, însă acestea nu au întreprins nimic. „Greva a început din cauza stocării neautorizate a deșeurilor la poligonul din strada Uzinelor, care se află în preajma comunei noastre, în apropierea cartierelor locative ale cetățenilor. Locuitorii au blocat accesul spre gunoiște și susțin că, deși aceasta este arhiplină, autoritățile depozitează acolo, în continuare deșeurile. Astfel, mizeria crește zilnic și are un impact ecologic negativ nu doar asupra localității noastre, dar și a altor sectoare din Chișinău. Pentru că acum la ședință sunt prezenți grupul de inițiativă de la Bubuieci, dar și reprezentanți ai locuitorilor de la Ciocana și Botanica. Noi în fiecare an, am solicitat autorităților să realizeze niște studii și să vadă cât de mult afectează această bombă ecologică sănătatea cetățenilor. Ni s-a tot promis că se vor face cercetări și se vor lua decizii, dar în realitate nu s-a făcut nimic din partea municipalității”, a adăugat primarul localității.




În trei zile, Chișinăul va fi lună, iar comuna Bubuieci va mirosi mai înțepător

Însă, într-un final, locuitorii din Bubuieci s-au lăsat convinși și au permis reluarea depozitării gunoiului din Chișinău lângă localitatea lor pentru încă 30 de zile. În acest timp, Primăria Capitalei urmează să identifice o soluție pentru această problemă. Astfel, șeful Direcţiei general locativ-comunale și amenajare, Petru Gontea, a spus că în trei zile toate deșeurile adunate vor fi evacuate. „Pe 5 iunie, prim-ministrul a avut o întâlnire cu un grup de inițiativă și s-a ajuns la un compromis, ulterior am fost anunțați că putem relua evacuarea gunoiului la Bubuieci. Până în după-amiaza zilei de 6 iunie, în partea centrală a orașului au fost evacuate toate deșeurile. Timp de trei zile planificăm să curățim întreg orașul, ca mai apoi să dezinfectăm locurile unde s-a adunat gunoiul”, a specificat Petru Gontea.

„Comuniștii sunt vinovați că la Chișinău nu există o uzină de prelucrare a deșeurilor”

Problema deșeurilor din municipiul Chișinău este una veche, încă fostul primar al Capitalei a încercat să găsească o soluție pe termen lung. Serafim Urechean susține că în perioada mandatului său, s-ar fi putut construi o uzină de prelucrare a deșeurilor, dacă nu s-ar fi implicat comuniștii. „Primăria, împreună cu o firmă din Germania, s-a chinuit timp de trei ani să elaboreze un proiect de lege, iar în anul 2000 legea privind prelucrarea deșeurilor solide orășenești, a fost adoptată de către Parlament. Însă, atunci când am vrut să semnăm cu nemții acordul privind construcția uzinei de prelucrare a deșeurilor orășenești, au venit comuniștii la guvernare și au anulat imediat această lege. Nemții văzând așa ceva, au spus că suntem trăsniți la cap și au plecat”, își amintește ex-primarul Capitalei, Serafim Urechean.

Soluția lui Urechean: „Într-o săptămână aș rezolva problema deșeurilor din Chișinău”

Serafim Urechean nu a susținut niciodată depozitarea gunoiului în apropierea comunei Bubuieci și vine cu o soluție pentru reprezentații Primăriei. Mai mult decât atât, ex-primarul municipiului Chișinău afirmă că rezolvarea acestei probleme i-ar lua mai puțin de o săptămână. „Depozitarea deșeurilor între Chișinău și Bubuieci, acolo unde deja s-au adunat peste șase milioane de tone este o porcărie extraordinară și o bombă ecologică periculoasă. De aceea, singura soluție ar fi ca tovarășul Chirtoacă, împreună cu alți reprezentanți ai Administrației Locale de la Chișinău, să se deplaseze la Țânțăreni, să vorbească cu sătenii și consilierii locali și să revină la regimul de depozitare a deșeurilor, la gunoiștea de acolo. Cu oamenii de la Țânțăreni te poți înțelege, eu într-o săptămână aș rezolva problema”, precizează Urechean.


„Pe baza deșeurilor se face politică”

Specialiștii în ecologie sunt însă împotriva depozitării gunoiului. Iuliana Cantaragiu spune că în ierarhia deșeurilor depozitarea este cea mai proastă soluție. „În țările civilizate, fracția de depozitare și de înhumare este foarte mică. Bunăoară, în statele din UE se vrea eliminarea definitivă a acestei așa-numite soluții. Totuși, dacă am fi nevoiți să alegem unde să depozităm deșeurile dintre gunoiștile de la Bubuieci și Țânțăreni, mai puțin nocivă este cea din urmă. Deoarece la Țânțăreni există jos un strat gros de protecție din beton, astfel umezeala are unde se depozita, pe când la Bubuieci pătrunde în sol. Dar este utopic să credem că populația de la Țânțăreni va permite din nou depozitarea gunoiului acolo, într-un final vom avea același protest. De aceea, există alte soluții care însă nu sunt luate în calcul, deoarece pe baza deșeurilor se face politică”, spune ecologista.

Iuliana Cantaragiu concretizează că problema deșeurilor este mult mai complexă și nu trebuie abordată doar din perspectiva tomberoanelor pline. Există o ierarhie a gunoiului descrisă în strategia de management a deșeurilor Republicii Moldova 2014-2023 inclusiv în noua lege a deșeurilor. Aceasta începe de la prevenirea poluării, adică de la consumator. Ceea ce înseamnă că fiecare locuitor al municipiului Chișinău generează deșeuri și trebuie, în primul rând, noi să fim cumpărători responsabil și să procurăm strict produsele pe care le folosim și le consumăm, fără a fi nevoiți ulterior să le aruncăm la gunoi. Astfel, fiecare dintre noi poate contribui la diminuarea volumului deșeurilor.

De asemenea, ecologista a propus o serie de soluții și a explicat de ce construcția unei uzine de prelucrare a deșeurilor nu este rentabilă pentru Republica Moldova. „Cea mai apropiată uzină de reciclare a deșeurilor se află la 300 km distanță, în orașul Buzău. Aceasta este cea mai mare din Europa de Est și are capacitatea să recicleze toate deșeurile din România, Republica Moldova și Bulgaria, dacă acolo ar ajunge deșeurile bune pentru reciclare. Din aceste considerente, conform unui studiu, construcția unei uzine în Republica Moldova nu este rentabilă. Însă, noi am putea pur și simplu să le transportăm acolo, dar pentru aceasta trebuie mai întâi să învățăm să sortăm deșeurile. Totuși, remarcăm că circa 20 la sută din deșeuri pot fi reciclate, restul sunt deșeuri alimentare, pentru care există alte soluții. De exemplu, din acesta se poate obține biogaz sau se poate valorifica energetic”, a adăugat specialista.

Anterior, deșeurile din Capitală erau duse la Țânțăreni, însă la solicitarea localnicilor aceasta s-a transferat la Bubuieci. Autoritățile de la Chișinău au folosit groapa de gunoi de la Țânțăreni între anii 1990 și 2010. Din ianuarie 2011, deșeurile municipale au început să fie transportate la Bubuieci.


 

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul