Într-o asemenea situație se află și Pavel Capmari care se deplasează cu ajutorul scaunului rulant. Bărbatul de 43 de ani a primit un apartament într-un bloc cu cinci nivele care a fost reconstruit în primăvara anului trecut la Sângerei, în cadrul proiectului de construcţie a locuinţelor sociale din țară. Deși cele 40 de apartamente au fost destinate familiilor cu venituri mici, familiilor cu mulţi copii și persoanelor cu necesităţi speciale din raion, clădirea nu are nici rampă de acces în bloc, nici în scară pentru persoanele cu probleme locomotorii.

De zece ani scaunul rulant îi este camarad de încredere

Până la vârsta de 33 de ani, Pavel Capmari, a suferit un grav accident rutier și a rămas imobilizat într-un scaun rulant. Această întâmplare nu l-a demoralizat, bărbatul a continuat să se bucure de viață, scaunul rulant devenindu-i de zece ani camarad de încredere. „Viața continuă, eu am una la fel de activă! Mă implic în diverse proiecte sociale, confecționez lumânări decorative și conduc mașina. Poate m-aș angaja dacă blocul nostru ar fi fost adaptat la necesitățile mele, astfel încât să pot intra și ieși fără a avea nevoie de ajutorul cuiva”, recunoaște Pavel.
Bucuria unui apartament nou a fost umbrită de lipsa rampelor

Mare i-a fost bucuria când după ce a depus actele necesare, a aflat că va beneficia de o locuință într-un bloc nou. Însă la 7 ianuarie, anul curent, când s-a mutat în apartament, a înțeles că deși acesta este situat la parterul clădirii, are nevoie de rampă pentru a putea depăși obstacolul scărilor de acolo.

De atunci, Pavel Capmari roagă autoritățile locale să adapteze clădirea la necesitățile lui, în schimb, însă, primește doar promisiuni. „Am discutat și cu domnul primar și cu responsabilii de la Consiliul Raional Sângerei și mi-au spus că vor construi o altă intrare pe la balcon, care va lega cele două scări, deoarece în cealaltă scară mai este o persoană cu aceleași necesități ca și mine. A fost chiar și un arhitect și a analizat proiectul apartamentului, însă fără niciun rezultat”, susține locatarul.

Așa cum după prima discuție nu au venit și schimbările mult așteptate, bărbatul a bătut din nou pe la ușa oficialilor și a primit un alt răspuns. „Mi s-a spus că au ceva probleme cu terenul pe care a fost construit blocul și că din această cauză, clădirea nu poate fi dată în exploatare. Iar până atunci, ei nu pot construi nimic. Poate acest bloc va fi dat în exploatare peste zece ani. Eu am un mod de viață activ, nu pot sta tot timpul în casă, așa cum s-a întâmplat în această vară”, spune Pavel Capmari.

Vecinii susțin inițiativa lui Pavel

Pentru că lipsa rampelor îl împiedică pe Pavel să părăsească blocul locativ de unul singur, acesta este ajutat de o doamnă, să plece la cumpărături, să achite facturile sau să își achiziționeze materiale necesare pentru a confecționa lumânări.
Oxana Crucieru ne-a explicat că face acest lucru din plăcere fără a aștepta ceva în schimb. „Până a-l cunoaște pe Pavel, nu știam că în blocul acesta se află o persoană cu necesități speciale. Am înțeles că îi este greu să ajungă la anumite destinații și am decis să-l ajut ori de câte ori are nevoie. Vecinii mei mă întreabă deseori ce salariu am, iar când le spun că eu ofer ajutorul voluntar, râd și nu mă cred”, mărturisește femeia.

Și vecinii lui Pavel susțin că bărbatului îi este greu să iasă din bloc și spun că nu ar avea nimic împotrivă dacă ar exista o rampă care să-i ușureze deplasarea. „I-au promis că o să-i construiască altă intrare în bloc. Noi n-am avea nimic împotrivă, chiar ne-am bucura pentru Pavel”, spune Marina Suruceanu, vecina din apartamentul de alături. Diana Bodrug, o altă vecină, este de aceeași părere. „Ar trebui să existe o rampă pentru ca bărbatul să poată ieși fără probleme din bloc”, afirmă femeia.

Primăria nu este responsabilă de acest bloc

La Primăria orașului Sângerei, viceprimarul Maria Condurachi, ne-a explicat că edificiul locuinței sociale nu este la balanța Primăriei. „Noi știm despre acest caz, dar Primăria nu este responsabilă pentru că nu noi am construit această casă socială. De construcția edificiului s-a ocupat Consiliul Raional, după regulă ei trebuie să o înregistreze și s-o dea în exploatare, după care s-o transmită la balanța Primăriei. Din momentul în care au transmis-o la balanța Primăriei, noi putem investi în obiectul care ne aparține. Înțelegem că este o problemă foarte mare și am discutat cu cei de la Consiliul Raional, mai mult de atât nu putem face”, a mai adăugat, viceprimarul orașului Sângerei.

Consiliul Raional Sângerei se face vinovat

La Consiliul Raional, vicepreședintele raionului Sângerei, responsabil de problemele sociale, Mihail Bârsan ne-a spus că această clădire a fost din start proiectată greșit, iar responsabilitatea aparține fostului Consiliu Raional care l-a și aprobat. „Pentru a reproiecta clădirea este nevoie ca aceasta să fie înregistrată, iar aici am depistat o altă neregularitate, o porțiune din pământul pe care a fost construită aparține unei persoane și nu Primăriei. Până la sfârșitul anului curent vom rezolva problema și edificiul va fi dat în exploatare”, ne-a asigurat Mihail Bârsan.

„Până în luna mai 2017 vom rezolva problema”

Un alt vicepreședinte al raionului Sângerei, Ivan Cebotari, a avut alte explicații referitor la lipsa rampei din blocul social. „Inițial această clădire nu a fost proiectată pentru persoane cu necesități speciale, dar noi am văzut care-i situația și le-am dat locuință. Dacă nu le dădeam deloc apartamente era mai bine?”, a întrebat răspicat vicepreședintele. „Acum problema e că nu avem bani. În afara domnului Capmari, mai este o persoană cu dizabilitate, noi i-am plasat la parter și considerăm că până în luna mai 2017 vom rezolva problema. Pentru asta am deschis un cont special unde se adună banii pe care locatarii îi achită lunar pentru apartamente. Iar în ceea ce privește terenul care nu aparținea Primăriei, ci altei persoane, problema a fost deja rezolvată. Proprietarului i-a fost repartizată o altă porțiune de pământ”, a concretizat vicepreședintele raionului Sângerei.

Lui Pavel Capmari nu-i rămâne decât să aștepte că într-o zi va putea ieși din apartament, ori de câte ori va dori, fără a fi nevoit să facă „cascadorii” cu scaunul rulant.

Un studiu elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor în 2015 arată că în Republica Moldova nu doar blocurile locative nu sunt accesibile pentru persoane cu dizabilități, ci și instituțiile publice. Potrivit acestuia din cele peste cinci mii de instituţii publice din ţară, aproximativ 3.400 nu au rampe de acces.