Protagonistul ei a fost scriitorul bălţean Gheorghe Calamanciuc, care şi-a lansat două plachete de poezie: Singur, în 50 de poeme şi Târziul, în 50 de poeme, editate, respectiv, la editurile „Timpul” şi „Princeps-Edit” din Iaşi, precum şi romanul Donjuan de mucava, apărut la „Editerra Prim”, Chişinău, 2011.
Cu această ocazie, Zinaida Dolinţă, directoarea instituţiei, în postură de organizatoare şi moderatoare, a prezentat o biobibliografie a autorului, incluzând titlurile celor cincisprezece cărţi care-l reprezintă plenar ca pe un scriitor ce excelează cu acelaşi viguros har nativ în toate cele trei genuri, precum şi titlurile celor 11 piese premiate la concursurile republicane de dramaturgie şi montate pe scenele teatrelor din R. Moldova şi România, precum şi revistele cu recenzii la volumele de dramaturgie, poezie şi proză.
Bucovineanul Gheorghe Calamanciuc, care şi-a legat destinul de peste patru decenii de urbea noastră, s-a afirmat, mai întâi, în dramaturgie. A debutat în volum cu o piesă premiată la un concurs republican, Ultima noapte de mileniu cu un copil îmbătrânit, pe care regretatul Victor Ciutac a montat-o la Teatrul „Luceafărul”. Apoi au urmat alte cărţi de dramaturgie: Deea-Fecioara din lacrima cerbului, Caprele verzi, Ispita înecului, Ultimul Urmaş al lui Ştefan-Vodă, Salvaţi capra lui Creangă! (pentru care s-a învrednicit de Premiul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova), volumul de monodrame Să mă iubeşti sinucigându-te, Să te sinucizi iubindu-mă, cărţi din care o serie de piese au ieşit în luminile rampei pe scenele R. Moldova şi ale României.
Regretatul critic de teatru de marcă din spaţiul românesc, Mircea Ghiţulescu, autorul monumentalei Istoria dramaturgiei române contemporane, un mare prieten al Naţionalului bălţean, menţiona că „dramele sale aduc un suflu nou necesar în dramaturgia actuală din Moldova, prin tentativa de sincronizare europeană” şi că „… rolul său în înnoirea literaturii basarabene este foarte semnificativ”.
Gheorghe Calamanciuc este un poet de o rară sensibilitate, stăpânind un limbaj metaforic profund, original prin discreţia fiorului ce-l emană, „cu văzul întors mereu spre Ţara Fagilor, „Iubita cea dintâi”, cum va defini el liric natala Bucovină, surprinde ritmurile exteriorului, pentru a le converti, în expresii şlefuite cu sufletul…” (Margareta Curtescu). I-am fost lector la cele patru volume de poezie (primul – „Poemele repaosului”, editat la Chişinău, iar celelalte trei – „Toamnele lui Adam”, „Singur, în 50 de poeme”, „Târziul, în 50 de poeme” – la Timişoara şi Iaşi) şi m-am convins că-i reuşeşte în aceeaşi măsură să modeleze şi versul alb, şi distihul în dulcele stil clasic.
În proza artistică a debutat cu volumul de povestiri pentru copii Vise cu brânduşe, după care a urmat volumul de nuvele Să-ţi fie dor de tine, iar la sfârşitul anului trecut publică romanul Donjuan de mucava. Atât tinerii din clasele superioare de la Liceul „Mihai Eminescu”, în frunte cu profesoara lor, Ina Dumitraş, cât şi fanii scriitorului: profesorii Teo-Teodor Marşalcovschi, Teodor Darie, Haralampie Dilion, actorul Ion Marcoci, subsemnatul etc. au constatat unanim că Gheorghe Calamanciuc s-a identificat de multă vreme cu cohorta de intelectuali sadea şi creatori de calitate din capitala Ţării de Sus.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
