Cartea de învățătură pe care am citit-o la București

publicat în Editorial pe 5 Decembrie 2017, 04:37

La București, a avut loc săptămâna trecută cel mai mare târg internațional de carte de peste Prut, „Gaudeamus-2017. Carte de învățătură”, organizat în fiece an de Radio România.  

A fost prima dată când am vizitat acest eveniment mai multe zile la rând și ceea ce am observat acolo a fost, pentru mine, într-adevăr o carte de învățătură.

Mai întâi de toate, am înțeles că nici moldovenii noștri, care merg înainte de Revelion sau de Paști la piață, nu sunt atât de pregătiți ca vizitatorii târgului de carte „Gaudeamus” din București. Nici mai mult, nici mai puțin, oamenii de toate vârstele, pensionari și copii, preoți și atei, șomeri și oameni de afaceri, se îndreptau către Pavilionul Central Romexpo, care a găzduit evenimentul. Mulți dintre aceștia veneau cu valize mari și goale, pe care le târau din urmă, pe rotițe, până în casa cărții. Iar când ieșeau afară, valizele erau pline burduf, de parcă s-ar fi aflat într-o sală de așteptare din aeroport…

M-am oprit de câteva ori în dreptul acelor oameni și nu-mi venea să cred că gențile lor erau pline cu… literatură. Așa ceva în R. Moldova ține de domeniul fantasticului.

„Tu, mami, ești prostuţ?”

Iar în ultima zi, înainte de încheierea târgului, m-am apropiat de o bătrână în cârjă, care se mișca gârbovită, cu o geantă cât ea de mare, și am întrebat-o de ce nu stă acasă în zi de duminică. Ostenită peste măsură, femeia m-a sfruntat nedumerită și m-a întrebat cu voce scăzută: „Tu, mami, poți sta acasă de sărbătoarea cărții? Sau tu, mami, ești prostuţ?”.

Era o femeie foarte interesantă. Intrând cu ea în vorbă, am aflat că adună în fiece lună câte 50 sau 100 de lei din pensie pentru a-și cumpăra cărți de la „Gaudeamus” pentru un an înainte. Soțul i-a murit, copiii i-au plecat din țară și unicii săi prieteni, îmi mărturisea bătrâna, sunt florile şi cărțile. Mi-a spus că, prin cărţi, își redescoperă viața și își analizează fiece pas, greșit sau corect, pe care l-a făcut în viață.

Înainte de a vorbi cu această femeie, și eu îmi cumpărasem un teanc de cărți de la târg, însă cantitatea de volume din gențile noastre nu putea să se compare.

Omul, care nu citește, nici nu gândește

Timp de trei zile, în care am fost la târgul din acest an, am întâlnit mai mulți prieteni din R. Moldova și România. Erau şi scriitori, şi oameni de rând, care sunt interesaţi de cărţi. Dar n-am zărit la „Gaudeamus” nici zare de politician de la noi.

Îmi amintesc că pe timpuri, fiind student, când făceam interviuri cu oamenii politici de la Chişinău, îi întrebam neapărat ce cărți citesc. Aproape toţi îmi răspundeau că sunt atât de ocupaţi, încât nu au timp pentru așa ceva, deoarece problemele țării ar fi mult mai importante în comparaţie cu nişte cărţi... Dacă e aşa, ar trebui să înţelegem că politicienii noştri sunt mult mai preocupați de viitorul țării decât colegii lor de peste Prut… Ok, însă această situaţie jenantă nu-i ajută cu nimic, dimpotrivă, este în defavoarea lor. Pentru că omul, care nu citește, nici nu gândește, iar cel care nu gândeşte nu poate găsi nici soluții optime pentru depășirea unor crize sau situații de impas.

Mai grav pentru noi însă e altceva. Și anume că în țara noastră există şi alţi politicieni, printre care se numără şi şeful statului, care aruncă permanent cu zoi în românii de peste Prut. Acest lucru demonstrează nivelul lor de inteligenţă, pentru că numai agramaţii şi tâmpiţii ar putea batjocori o societate, în care și o biată pensionară strânge bani cu ban pentru a se hrăni un an înainte cu literatură. Niciun om cu scaun la cap nu şi-ar ataca oponentul atât timp, cât nu a reuşit să ajungă la nivelul minim de cultură al acestuia. În această ordine de idei, cred că Igor Dodon ar fi mult mai deştept dacă, înainte de a deschide gura, ar citi măcar o valiză cu volume, ca cea a bătrânei în cârjă care va merge la „Gaudeamus” în fiece an, până când va muri.

Cumpărați-vă cât mai mute valize şi vizitaţi târgurile de carte. Vă asigur că nu veți regreta, indiferent dacă sunteți socialiști, democrați sau unioniști.