Astăzi 24 Septembrie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 16:51
Abonamente
 
 
 

Actualitate 28 Aprilie 2015, ora 11:40    Din editia print

Cât de utile sunt pentru moldoveni pașapoartele biometrice?

Marime Font

Aproape 400.000 de cetățeni ai Republicii Moldova, deținători de pașapoarte biometrice, au călătorit în Uniunea Europeană pe parcursul unui an, de la eliminarea regimului de vize. Dintre aceștia, 200.594 de cetățeni aveau pașapoarte biometrice noi, a precizat Poliția de Frontieră pentru TIMPUL. 

Republica Moldova este primul stat ex-sovietic care a beneficiat de liberalizarea vizelor pentru Uniunea Europeană. Din 28 aprilie 2014, după aproape patru ani de negocieri cu Bruxelles-ul, UE a făcut această concesie Republicii Moldova, care era prezentată ca „povestea de succes” a Parteneriatului Estic. Măsura a venit cu puțin timp înainte de semnarea Acordului de Asociere cu UE, dar și în an electoral, înainte de alegerile parlamentare din noiembrie. Unii experți sunt de părere că, prin această decizie, Bruxelles-ul a dorit să gireze guvernul condus la acea vreme de Iurie Leancă în fața alegătorilor moldoveni. Rezultatul scrutinului a arătat însă că măsura nu a fost una suficientă.

Numărul solicitanților de pașapoarte biometrice a crescut cu aproape 80% într-un an

Totuși, numărul doritorilor de a călători în UE în baza pașapoartelor biometrice a crescut brusc după anunțarea acestei decizii. Astfel, pe parcursul ultimelor 12 luni, Centrul Resurselor Informaționale de Stat „Registru” a eliberat 439.178 de paşapoarte biometrice, inclusiv 5.788 pentru locuitorii din stânga Nistrului. Numărul solicitanților a crescut, într-un an, cu 78%. De asemenea, a sporit cu 63% numărul locuitorilor din regiunea transnistreană care au primit pașapoarte biometrice moldovenești.

În anul precedent, în intervalul 1 aprilie 2013 – 31 martie 2014 au fost eliberate 246.518 de paşapoarte, dintre care 3.549 pentru cetățeni din regiunea transnistreană.

„Venim senini la aeroport cu pașaportul biometric”

La ora 10.00, pe Aeroportul Chișinău are loc înregistrarea pasagerilor care vor zbura la Paris și Roma. Spre aeroporturile Domodedovo și Șeremietevo din Moscova de la Chișinău zboară toată ziua avioane, așa că mereu este anunțată vreo cursă ce urmează să decoleze. Din discuțiile cu pasagerii, am aflat că, pentru unii, ridicarea vizelor a însemnat eliberarea de o mare povară, în timp ce mulți au rămas impasibili.
Valentina, o doamnă de 66 de ani din Edineț, povestește că o dată pe an își vizitează fiica stabilită în Franța. Până la eliminarea vizelor, era nevoită să bată de mai multe ori drumul la Chișinău, să aștepte ore întregi la coadă la Ambasada Ungariei, care, o vreme, a fost singura misiune diplomatică din Chișinău ce acorda vize doritorilor de a merge în spațiul Schengen.



„Acum nu mai trebuie să ne prezentăm din timp la vreo ambasadă cu teancuri de acte, hârtii, pentru a solicita viza Schengen, apoi să așteptăm cu emoție răspunsul. În ziua zborului, venim senini la aeroport cu pașaportul biometric”, spune Valentina.
De data aceasta, la Paris pleacă soțul ei, care va sta acolo timp de două săptămâni cu nepoții aflați în vacanță.

…dar avem și altele

Veronica Drăgănel, de 22 de ani, merge și ea la Paris, unde studiază medicina la prestigioasa universitate Sorbona, dar spune că n-are nevoie de pașaport biometric. Ea călătorește în baza pașaportului românesc.

La întrebarea cât de integrat se simte un student din Republica Moldova în societatea multiculturală de la Sorbona, tânăra spune că aproape șase luni n-a putut scăpa de un fior de timiditate ori de câte ori intra în clădirea Universității Paris 1 Panthéon-Sorbonne. Acum se simte egală cu ceilalți studenți, întrucât asimilează împreună aceleași cunoștințe.

Vasile, de 45 de ani, consideră că liberalizarea vizelor este o măsură bună pentru populație. „Dar dacă ne-ar elibera de corupție ar fi și mai bine”, a spus Vasile, care zboară la Roma fără pașaport biometric, fiind deținătorul unui permis de ședere eliberat de autoritățile italiene.
Aliona Talpă, de 20 de ani, spune că a folosit o singură dată pașaportul biometric pentru a pleca din țară. Ea consideră că unui cetățean moldovean îi este util acest document în măsura în care are bani să meargă în Uniunea Europeană.

„Cei care nu au bani nu au ce căuta în Europa. Care-i rostul pașaportului, dacă nu-ți permiți să călătorești?”, se întreabă tânăra.
Ea relatează că a mers o singură dată la Roma, dar nu ca turist, ci pentru a munci. „Am lucrat timp de trei luni la un hotel, în baza unui contract de muncă. A fost în perioada vacanței, dar acum nu m-aș mai întoarce acolo”, spune Aliona Talpă.

Liuba Karavai, 71 de ani, adoptă o atitudine mai radicală: „N-am mers niciodată în Uniunea Europeană și nici nu-mi doresc să merg. Călătoresc doar în Rusia. Atât. Acolo mi-s copiii. Am o fiică la Moscova, una la Sankt-Petersburg și un fiu în Belgorod. S-au născut în Republica Moldova, dar în anii 90 au plecat în Rusia. Peste doi ani voi pleca și eu în Rusia, iar, între timp, voi obține cetățenia”, spune femeia.
Raisa, de 50 de ani, deține atât cetățenia Republicii Moldova, cât și pe cea a Bulgariei, stat care beneficiază de regim liberalizat de vize din 2002, ca și România. „De vreo zece ani circul liber. Nici nu mi-am pus problema pașaportului biometric”, afirmă ea.

Cei plecați asigură 20% din PIB

Amintim că cetățenii din Republica Moldova pot călători fără vize pe un termen de 90 de zile, pe parcursul a șase luni în toate statele membre ale UE, cu excepția Marii Britanii și a Irlandei, precum și în statele membre Schengen care nu fac parte din UE - Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Pot beneficia de acest regim doar deținătorii pașapoartelor biometrice. Aceștia însă nu au drept de muncă, studii și reîntregirea familiei.

În prezent, din cei aproximativ 2,5 milioane de cetățeni moldoveni care dețin pașapoarte, aproximativ un milion dețin deja pașapoarte biometrice. Poliția de Frontieră a precizat că, după eliminarea vizelor, 388.805 cetățenii s-au deplasat în comunitatea europeană traversând punctele de frontieră cu România sau pe la Aeroportul din Chișinău. De asemenea, unui număr de 401 cetățeni le-a fost interzisă intrarea în UE, dintre care 323 nu îndeplineau condițiile de acces în spațiul comunitar, iar 78 aveau interdicții pentru că încălcaseră anterior legislația europeană. În plus, 178 de cetățeni moldoveni au fost deportați în ultimul an din statele Uniunii Europene.

Cetățenii Republicii Moldova au început să plece în masă peste hotare în 1997-1998 şi au continuat să părăsească țara în număr mare până în 2007. O bună parte au muncit sau continuă că muncească la negru, dar mulți – cu precădere cei care lucrează în Italia sau Portugalia – au reușit să obțină premise de ședere pe teritoriul acestui stat. De aceea, liberalizarea vizelor în 2014 nu a generat un val masiv de emigrări.

Potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cetățenii noștri care muncesc în străinătate au trimis în țară, în 2014, suma de 1 miliard 612 milioane de dolari. În condițiile în care produsul intern brut a fost de aproximativ 8,1 miliarde de dolari, rezultă că muncitorii din străinătate asigură aproape a cincea parte din PIB-ul Republicii Moldova. 

Un articol de: Victoria Vioară Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md