Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 12:07
Abonamente

Economie 28 Aprilie 2017, ora 10:50    Din editia print

Ce (nu) vom mânca la vară

Marime Font

Săptămâna trecută, iarna a pus stăpânire peste Republica Moldova care era în plină primăvară. Cele două zile de ninsori, au îngenuncheat copacii și plantațiile agricole din centrul și sudul țării. Ce daune a produs această calamitate naturală în agricultură, cu ce s-au ales pomicultorii din diferite regiuni ale țării după ani buni de muncă, dar și ce vom mânca la vară, aflați din materialul ce urmează.

Urgia albă care s-a năpustit asupra țării pe 20, 21 și 22 aprilie, a lăsat în urmă plantații distruse, pomi rupți și multă deznădejde. Câțiva pomicultori din țară ne-au povestit cum s-a văzut fenomenul natural departe de aglomerația orașului, acolo unde visul unui an roditor a fost spulberat de greutatea zăpezii din aprilie.

„Toate culturile fructifere sâmburoase au fost afectate”

Gheorghe Șoilită deține în satul Negrești din raionul Strășeni, câteva sute de hectare de pământ. Livada de cireși se întinde pe o suprafață de 70 de hectare. Pe alte 30 de hectare, bărbatul a plantat livezi de nectarine, caise și prune. Pe lângă acestea proprietarul mai are și o plantație de viță-de-vie pe o suprafață de 200 de hectare. De aceea, ninsoarea din aprilie a venit ca un blestem peste gospodăria bărbatului și i-a afectat livezile în proporție de 40 la sută. „Această anomalie a provocat prejudicii nu doar în gospodăria mea, dar și în multe alte livezi din țară. Consecințele calamităților naturale încă urmează a fi stabilite, deoarece planta este un organism viu, care acum luptă pentru a păstra fructele. Pomii urmează a fi monitorizați, astfel în 10-15 zile vom aprecia dacă aceștia au aruncat roadă sau au reușit să o păstreze. Cert este că toate culturile fructifere sâmburoase au fost afectate. În prezent, sunt vizibile pierderi de circa 40 la sută. Vița-de-vie a fost afectată mai puțin, doar soiurile timpurii au avut de suferit”, a spus agricultorul. Deși există riscul ca toată roada din acest an să fie compromisă, bărbatul speră ca într-un final pomii să rodească câtuși de puțin.


Pomi fructiferi din Cantemir 

„N-am găsit inflorescență vie în livezile de meri și peri”

Într-o situație jalnică se află și Petru Mihov din satul Burlacu, raionul Cahul, care are 27 de hectare de livezi și 200 hectare de viță-de-vie. După o primă analiză a livezilor, agricultorul a constatat că practic anul acesta nu va avea roadă. „Chiar astăzi am făcut o cercetare în livezile de meri și de peri și n-am găsit acolo inflorescență vie, adică toate florile sunt negre și înghețate. Am sperat că măcar mărul va rezista pentru că nu era înflorit, dar din păcate n-a fost să fie. Cireșii erau înfloriți la o sută de procente, dar fiindcă livada este la șase kilometri distanță de sat, n-am putut răzbate acolo din cauza zăpezii și a noroiului, așa că deocamdată nu știu ce s-a întâmplat cu ea”, recunoaște pomicultorul.
În cele patru decenii de activitate bărbatul nu s-a mai pomenit niciodată într-o asemenea situație și nu știe de unde va plăti salariile muncitorilor și impozitele. „În cei 40 de ani, de când am livezi n-am mai pățit ca roada să fie compromisă în totalitate. Bine măcar că vița-de-vie a fost mai rezistentă. Anul acesta suntem în pierderi, nu ne rămâne decât să sperăm că statul ne va susține”, concretizează agricultorul.

„Pagubele vizibile nu sunt semnificative”

Iurie Didenco este proprietarul unei afaceri agricole de succes din satul Jora de Jos, raionul Orhei. Chiar dacă natura a fost necruțătoare și în această zonă a țării, pomicultorul a reușit să-și salveze cele 20 hectare de livezi de cireşi, dar și plantațiile de coacăză neagră și zmeură. „Pagubele vizibile nu sunt semnificative. Despre o concluzie generală vom putea vorbi după investigația specialiștilor. Totuși, cu o zi înainte de ninsoarea din aprilie am stropit pomii cu o substanță care-i protejează, sper că a avut și efectul dorit. Cel mai mult a avut de suferit de pe urma acestor cataclisme, cireșul care era în floare. În aceste livezi nu vom putea evita pierderile, dar sperăm că vor fi nesemnificative”, explică bărbatul.




Măr de opt ani din localitatea Bardar, Ialoveni

Și unii agricultori din raionul Orhei au avut de înfruntat intemperiile. Irina Pompuș-Mura din satul Teleșeu are plantații care au avut de suferit de pe urma ninsorii și a rafalelor de vânt. De mai bine de trei ani, femeia crește mure pe o suprafață de 1,5 hectare. Deși această plantă este rezistentă la înghețurile de primăvară, totuși, scăderea bruscă a temperaturii și-a lăsat amprenta. „În urma rafalelor de vânt și sub greutatea zăpezii s-au rupt o parte de lăstari. Slavă Domnului că măcar nu a înghețat, deoarece murul este destul de rezistent la temperaturile joase de primăvară și înflorește mult mai târziu. Totuși, nu cred că vom rămâne fără urmări, deoarece scăderea bruscă a temperaturii este un stres mare pentru plantă. Încercăm să lucrăm cu niște biostimulatori pentru a ajuta plantele să-și revină”, spune proprietara plantației de mure.
Dacă pomicultorii din centrul și sudul țării au avut cel mai mult de suferit de pe urma calamităților naturale din aprilie, ceilalți agricultori din nordul republicii au scăpat de furia naturii. Veaceslav Arlovschi deține în raionul Edineț circa 600 de hectare de pământ, pe care anual seamănă porumb, soia, orz, grâu și alte culturi. Bărbatul spune că în zona sa nu au fost ninsori. „La Edineț a fost doar puțină lapoviță. Oricum, noi n-am avut de suferit, pentru că abia astăzi am început a semăna porumbul și floarea-soarelui. Cei care au semănat mai devreme, probabil au prejudicii, noi am avut noroc”, recunoaște agricultorul.

„Am putea avea parte de stagnare în agricultură”

Deși, aceste calamități naturale vor avea un impact negativ asupra sectorului agricol, expertul economic Alexandru Fală de la Expert Grup, consideră că acestea nu vor afecta considerabil economia țării. Mai mult ca atât, specialistul admite faptul că Republica Moldova ar putea înregistra în acest an o mică creștere în domeniul agriculturi. „Din informațiile făcute publice până în prezent de către Ministerul Agriculturii, este greu să facem o analiză exhaustivă. Totuși, este evident că, deși vom avea un impact negativ, acesta nu va fi pe componenta care asigură cea mai mare pondere în volumul producției agricole. Or, fructele nu sunt cea mai importantă componentă în producția agricolă, iar culturile care au fost afectate au o pondere mai mică în volumul producției vegetale. Ținând cont de aceasta, dar și de faptul că nu toate regiunile țării au fost afectate, nu este exclus faptul că vom avea o mică creștere în agricultură. În egală măsură, însă, am putea avea parte și de o stagnare în agricultură. De aceea așteptăm mai multe informații pentru a putea realiza o analiză amplă”, explică Alexandru Fală.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a creat la 20 aprilie 2017 Comisia de monitorizare și documentare, care examinează și evaluează gradul de afectare a culturilor agricole. Astfel, s-a constatat că, deocamdată în agricultură nu sunt pagube majore. Potrivit datelor făcute publice până în prezent, în Centru-Nord nu s-au înregistrat temperaturi mai mici de 0 +1 grade, astfel culturile din zona respectivă nu au fost afectate major.


Plantație de mure, Teleșeu, Orhei

Zona Centru-Sud se confruntă cu o situație negativă. Aici, în denivelări de terenuri agricole, s-au înregistrat temperaturi de până la minus trei grade și precipitații atmosferice sub formă de ninsoare. În zona centrală au căzut mai multe precipitații, formând un strat de zăpadă de la 60-80 cm, iar în zona de Sud stratul de zăpadă a atins 50-60 cm grosime. În aceste condiții, ar putea suferi plantațiile pomicole tinere. De asemenea, se pot înregistra daune la plantațiile de cireș, vișin și cais. În unele zone din văi, plantațiile de nuc au înghețat.

Un articol de: Ana Marchitan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Interviu 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md