Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la 19 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 24 August 2012, ora 10:34    Din editia print

Marime Font

Ce a lăsat Merkel la Chişinău

Dincolo de un oraş mai curat măcar pentru câteva zile (nu că nu ar fi un oraş curat Chişinăul), Merkel a lăsat în urma sa câteva mesaje publice limpezi.

 
 
 

În primul rând, este vorba de promisiunea că va fi liberalizat regimul de vize pentru cetăţenii R. Moldova.

Din tot pachetul de declaraţii publice ale Angelei Merkel aceasta este afirmaţia cu cel mai mare impact direct asupra cetăţenilor, este chestiunea al cărei efect se va resimţi imediat. Cetăţenii R. Moldova nu vor mai avea de-a face cu cozile nesfârşite la consulate şi bătaia de cap a birocraţiei pentru obţinerea dreptului de a călători. Ştiu din proprie experienţă ce înseamnă această liberalizare a vizelor. În anul 2001 mă aflam la Budapesta şi nu puteam merge mai departe din cauza faptului că nu aveam viză Schengen în paşaport. În schimb, colegii mei bulgari s-au putut sui într-o sâmbătă într-un vaporaş pentru o croazieră pe Dunăre până la Viena şi înapoi. În acea sâmbătă chiar m-am simţit cetăţean de mâna a doua. Episodul mai are şi o altă concluzie: ungurii permiteau intrarea cetăţenilor români fără viză tocmai în ideea acordării libertăţii de circulaţie pentru etnicii maghiari din România. În relaţia cu R. Moldova, Bucureştiul a pierdut nişte puncte prin faptul că nu a reuşit (sau nu a îndrăznit) să negocieze un regim de vize favorabil pentru cetăţenii R. Moldova.



Eliminarea regimului de vize în Uniunea Europeană pentru cetăţenii R. Moldova va însemna şi un test pentru „paşaportizarea românească”. Se spune că basarabenii îşi redobândesc cetăţenia română în principal pentru a beneficia de libertatea de circulaţie în Uniunea Europeană. Liberalizarea regimului de vize şi eliminarea cozilor de la consulatele şi ambasadele europene din Chişinău ar trebui să ducă în mod logic la scăderea numărului de cereri de cetăţenie română. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile după liberalizarea regimului de vize - atunci vom şti dacă este vorba de dragoste adevărată. Bineînţeles, faptul că Angela Merkel a menţionat perspectiva ridicării vizelor nu reprezintă o promisiune bătută în cuie, Guvernul de la Chişinău mai are de trecut prin nişte furci caudine şi încă mai are nevoie de sprijinul partenerilor săi din Uniunea Europeană. Nu pot să nu remarc că premierul Vlad Filat va avea muniţie electorală de calibru greu dacă, în timpul mandatului său, cetăţenii Chişinăului vor putea călători liber în Uniunea Europeană.

Cel puţin la nivel public, chestiunea transnistreană a primit destul de puţină greutate. Vorbele Angelei Merkel au alunecat cumva pe deasupra esenţei problemei. De altfel, este destul de greu pentru orice politician cu greutate să deschidă o adevărată cutie a Pandorei vorbind direct despre ceea ce reprezintă cu adevărat Transnistria. Orice politician de vârf înţelege aruncând ochii pe hartă că Transnistria este o formă politică de acoperire a unei baze militare. Iar această formă politică este acceptată de facto, strădaniile Moscovei de a-i da şi o recunoaştere juridică internaţională au întâmpinat până acum o rezistenţă acerbă. Mesajul Angelei Merkel este că Uniunea Europeană nu va accepta un nou Cipru – R. Moldova vine la pachet cu Transnistria şi doar după rezolvarea conflictului transnistrean, rezolvare care are nevoie de foarte multă răbdare. Chişinăul a primit din nou „perspective” şi ar face bine să le folosească. Există o mână întinsă, există o şansă, Chişinăul are prieteni în Uniunea Europeană. Ghiuleaua Transnistriei atârnată de picior va trage greu şi cel mai probabil este de natură să întârzie procesul de aderare europeană. Însă decizia cu privire la viteza de aderare la Uniunea Europeană este o decizie care aparţine exclusiv cetăţenilor R. Moldova şi politicienilor aleşi de ei.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul