Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 18 Septembrie 2018
Abonamente

Politică 20 Martie 2012, ora 05:55    Din editia print

Ce cred politicienii Diacov, Ghimpu, Palihovici, Godea, Dodon despre jurnalişti şi jurnaliştii despre politicieni

Marime Font

Foto: Ramin Mazur
 
 
 

Preşedintele a fost ales şi, odată cu aceasta, s-a încheiat o etapă lungă de aşteptări şi de frământări, în care s-au implicat cu toţii – oamenii politici, presa, cetăţenii. 

Ce note ar da presei politicienii şi cum ar aprecia oamenii de presă comportamentul clasei politice din Moldova în această perioadă? Am adresat întrebarea unor politicieni şi reprezentanţi ai puterii a patra şi iată ce ne-au răspuns ei.

Dumitru Diacov, preşedintele fracţiunii parlamentare PD

„Eu dacă aş fi fost în presă, scriam mai dur despre politicieni”

Cum e ţara, aşa e şi politica şi aşa e şi presa. Suntem într-o perioadă în care învaţă şi presa, şi politicienii. Pe alocuri, presa a fost obiectivă, pe alocuri nu prea, iar uneori politicienii meritau să fie criticaţi mai aspru. Eu, dacă aş fi fost în presă şi dacă ştiam ceea ce ştiu despre politica moldovenească, scriam mult mai dur. Presa, prin definiţie, este în opoziţie, nu trebuie să ne supărăm pe ea, doar că ar trebui să fie mai obiectivă în critici, să fie cât mai critică, dar şi cât mai obiectivă. Personal, n-am încercat niciodată să curtez presa, şi m-am străduit să fiu obiectiv, să dau mai multe păreri, fără declaraţii împotriva unor neprieteni din politică. Mi-ar plăcea ca şi presa să fie mai obiectivă. Notă: Aş da o notă bună presei care, în condiţiile foarte specifice în care ne aflăm, încearcă să facă analize, aprecieri, să emită păreri. Poate nu întotdeauna nimereşte, pentru că nu e atât de simplu să pricepi ce fac politicienii moldoveni.

Liliana Palihovici (PLDM), vicepreşedintele Parlamentului

„Jurnaliştii ar trebui să ţină mai mult la demnitatea lor profesională”

Unele trusturi media au reflectat şi continuă să reflecte tendenţios evenimentele politice, regret acest lucru. Mi-aş dori ca presa să vină cu informaţii obiective pentru ca cetăţenii să-şi poată forma o poziţie civică corectă. Uneori, aveam senzaţia că lumea este suprasaturată de subiectul despre alegerea preşedintelui, părerea aceasta mi s-a format după ce am văzut un sondaj unde lumea a răspuns că problema cea mai importantă din comunitatea lor era alegerea preşedintelui. Mass-media are multe reuşite în ultimii ani, însă a mai rămas un pic de lucrat la corectitudinea trimiterii informaţiei. Jurnaliştii ar trebui să ţină mai mult la demnitatea lor profesională şi să nu se lase influenţaţi de anumiţi politicieni pentru a face jocul cuiva. Notă: Între 7,5-8, pentru încurajare.

Mihai Ghimpu, preşedinte PL

„Văd cu ochiul liber unde este informaţie şi unde se manipulează”

Presa a fost obiectivă în funcţie de subiect. Din păcate, la noi presa depinde de putere sau de partidele politice. Doar cel care face acest lucru crede că nimeni nu-şi dă seama. E ca şi hoţul care se duce la furat şi crede că nu-l vede nimeni. Din cauza nevoilor personale poate unii văd lucrurile clar, dar fac altfel decât le spune sufletul.

Se folosesc trucuri. Dacă în ştire se vorbeşte despre unul dintre liderii Alianţei, se pune neapărat şi ceva negativ, că doarme sau cască... Ceea ce a fost între liderii Alianţei, oamenii au văzut-o ca pe o ceartă de la gura cortului. Electoratul nu este gata de aşa ceva. Omul se întreabă unde sunt problemele cu care el se confruntă... Eu văd cu ochiul liber unde este informaţie şi unde se manipulează, ca şi mulţi alţii, de altfel. Presa liberă nu înseamnă că ai un ziar sau o televiziune şi dai informaţia pe care o vrei tu, eşti obligat să spui ceea ce a avut loc, este ca o fotografie, ai arătat oamenilor exact ce ţi-a ieşit. Notă: Aparte aş putea să dau note, dar la general - nu. Ceea ce pot să spun însă e că presa nu e mai bună ca politicienii, judecătorii etc. Toţi suntem de la aceeaşi mamă, de la sistemul sovietic totalitar, care ne-a indus o anumită mentalitate…

Mihai Godea, deputat neafiliat

„Presa menajează prea mult puterea”

Presa a fost foarte indulgentă în această perioadă. Presa menajează prea mult puterea, am văzut asta şi pe timpul lui Voronin, şi acest lucru se vede şi acum. Presa ar trebui să fie mai tăioasă, mai nemiloasă, mai ales că politicienii nu acţionează în conformitate cu angajamentele luate, cu aşteptările stringente ale populaţiei. Notă: un 7 sănătos. 

Igor Dodon, liderul PSRM

„Presa comunistă a dezinformat mult”

Nu pot să dau un calificativ presei la modul general. Unele mass-media au fost mai obiective, altele au avut o abordare tendenţioasă. Spre exemplu, presa comunistă a fost foarte categorică şi a dezinformat foarte mult. Per ansamblu, abordarea a fost destul de bună, iar după alegerea preşedintelui, sper că mass-media va acorda atenţie şi altor subiecte, care ţin de viaţa cotidiană. În ultimul timp, presa s-a politizat prea mult. Cât despre criticile la adresa politicienilor, cred că îi fac mai puternici. Notă: 8.

Anatolie Golea, director al postului de televiziune TV-7

„Este foarte bine că s-a depăşit criza”

În acţiunile recente, orientate spre depăşirea actualei crize instituţionale, pare-se, toate formaţiunile politice au fost ghidate de scopuri electorale. PLDM a conştientizat că, în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, va lua mai puţine mandate; PL nu prea are de unde creşte; PDM riscă să coboare la limita pragului electoral. Nici Partidul Socialiştilor nu era sigur că ar accede în Parlament în cazul alegerilor din primăvară sau toamnă. Perspectivele PAD în cazul alegerilor sunt mai mult decât sumbre. Astfel, a apărut compromisul - cele 62 de voturi.
Nici comuniştii nu au alte interese decât cele electorale. Tinerii revoluţionari de la „Grenada” abia aşteaptă să-şi ia revanşa, „patriotismul” lor se reduce la interesele de grup şi la conjunctură. „Trendul” actual este favorabil pentru ei, dar timpul este oponentul comuniştilor. Ei conştientizează acest lucru, activează respectiv – dispersează societatea, chiar o isterizează.



În concluzie: nu cred că este cazul să punem note. Este foarte bine că s-a ales preşedintele şi s-a depăşit criza. Avem un preşedinte bun care trebuie să tempereze spiritele liderilor AIE şi să-i pună la treabă. În caz contrar, ne vom pomeni aruncaţi în altă criză – mult mai dură şi greu de depăşit, cu urmări imprevizibile pentru actorii politici.

Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigaţii Jurnalistice

„Au fost restanţieri politicienii, dar bine că au trecut examenul”

Clasa politică din R. Moldova într-un final a trecut examenul la alegerea preşedintelui şi acest lucru este cel mai important. E adevărat, nu a fost uşor, dar până la urmă a fost găsită candidatura de compromis, care a împăcat toate componentele Alianţei. Rămâne ca preşedintele să reuşească să împace şi toate fracţiunile din Legislativ, astfel încât aleşii poporului să muncească în interesul cetăţeanului. Pentru tergiversarea până când nu se mai putea a alegerii şefului statului, clasa politică merită o notă medie. Pentru că s-a pierdut în gâlcevi şi intrigi timp foarte preţios. De acum înainte, este important ca legiuitorii să facă legi care să funcţioneze şi să elimine situaţiile care lasă loc de interpretări. Au fost restanţieri politicienii, dar într-un final au trecut examenul şi asta înseamnă că au învăţat lecţia, de aceea eu le-aş pune o notă bună. De acum încolo şi noi, jurnaliştii, şi cetăţenii vom fi mai puţin indulgenţi faţă de aleşii poporului şi va trebui să-i taxăm mult mai dur pentru ceea ce fac sau nu fac.

Alina Radu, directorul publicaţiei „Ziarul de Gardă”

„Cred că nota medie ar fi 6,5”

Aş diviza procedura în mai multe etape, ca în final să scoatem o medie generală:

- pentru încheierea etapei prin alegerea unui preşedinte 10 (din 10);
- pentru discursurile din Parlament din ziua alegerii - 5 (unii lideri au avut discursuri de nota 8, alţii - de nota 2);
- pentru haosul politic şi dezbaterile dezgustătoare, neprofesioniste, pline de „ciment", „beton", „păpuşari", „Kiki-miki", „bl..di" etc. aş pune nota 1;
- pentru că au fost buni parlamentari şi au mers la şedinţe în aceşti ani şi au luat salariile la timp - nota 10.
În total - avem media de 6,5.

Dar media pe Parlament e similară cu temperatura medie pe spital, unde unul are febră pe peste 40 de grade, iar altul - stă rece la reanimare cu 33, şi în medie fiind exact temperatura ideală de 36,5. 

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 08:04

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României

Semnificaţii istorice pentru 18 septembrie / 1923 - S-a născut Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României Foto: Mediafax.ro/Afp

1970 - A murit, la doar 28 de ani, Jimi Hendrix, considerat unul dintre cei mai mari chitarişti rock din lume. Stilul său de a cânta la chitara electrică a influenţat majoritatea chitariştilor moderni. În 2003 a fost numit de revista Rolling Stone „Cel mai mare chitarist al...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

27 de ani

A mai trecut un an de la declararea independenței. Unii dintre noi au sărbătorit, au ţinut discursuri, au dansat, au mers la concerte. De parcă totul ar fi fost minunat. 27 de ani de dezamăgiri.

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul