Ce facem cu Televiziunea?

De ani de zile, „Moldova 1” este un subiect de dezbateri aprinse pentru societatea civila din RM, inclusiv pentru expertii din presa. De ani de zile, ei discuta despre cat de publica trebuie sa fie Televiziunea publica, despre necesitatea difuzarii unor stiri obiective si echidistante, care le-ar permite cetatenilor sa-si poata crea propria opinie asupra fenomenelor din societate. Astazi, cand in RM are loc revenirea la normalitate, problema Companiei „Teleradio-Moldova” (TRM) e mai actuala ca oricand – in situatia cand majoritatea institutiilor statului s-au conformat noilor realitati si au recunoscut noua guvernare de la Chisinau, „Teleradio-Moldova” pare sa fie, in continuare, un bastion al comunismului. Ce facem cu Televiziunea? Adica, ce se poate intreprinde din punct de vedere legal, dar si profesional, ca „Teleradio-Moldova” sa fie, cu adevarat, o companie publica, a tuturor cetatenilor?

Corina Fusu,
presedinta Comisiei parlamentare pentru cultura, educatie, cercetare, tineret, sport si mass-media

Inainte de toate, sa revedem Codul Audiovizualului, sa venim cu amendamente la el pentru a depolitiza Consiliul de Observatori (CO) al „Teleradio-Moldova” si sa asiguram autonomia Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), in calitatea de reprezentant si garant al interesului public al acestuia. De asemenea, e necesara eliminarea imixtiunilor politice din activitatea CCA. Oricat de ciudat ar fi, TRM continua sa favorizeze PCRM, atitudine ce ne obliga sa luam masuri urgente. Si o s-o facem prin amendarea Codului Audiovizualului. Am si elaborat doua proiecte de lege in acest sens. Urmeaza sa le discutam in cadrul AIE si in cadrul Comisiei parlamentare de specialitate. Unul este mai soft (amendam un articol-doua), altul mai reformator. Scopul nostru e sa alegem varianta cea mai eficienta.

Igor Munteanu,
director executiv IDIS „Viitorul”, membru al CO al TRM

Trebuie de vazut de ce a avut loc politizarea CO, fapt ce a permis conducerii TRM sa se autoizoleze si sa-si impuna, intr-un fel, stilul de administrare in afara oricarui interes si control public. Asta rezulta foarte clar din rapoartele de monitorizare ce au fost realizate de numeroase organizatii profesionale din domeniu. TRM a devenit unealta partidului aflat la guvernare si cred ca, in orice conditii, asta arata vulnerabilitatea structurilor institutiilor stabilite de Codul Audiovizualului pentru a guverna Compania „Teleradio-Moldova”.

Ca sa rezolvi aceasta problema, inainte de toate, trebuie sa constati starea de lucruri, sa stabilesti un nou Consiliu de Observatori, cu atat mai mult cu cat majoritatea necesara pentru luarea deciziilor in componenta CO nu exista. In acest moment au ramas patru membri din noua, ceea ce nu permite adoptarea unor decizii normale. A doua chestiune tine de mecanismul de alegere a presedintelui Companiei, care e unul gresit. Faptul ca numele actualului presedinte a fost cunoscut cu, cel putin, o luna si jumatate inainte de alegerea lui arata foarte clar ca a existat, la acel timp, imixtiunea politicului in mecanismul de selectare a candidatilor pentru aceasta functie. Acest lucru vorbeste despre faptul ca nu au fost selectati cei mai buni, ci doar persoanele agreate de forta politica majoritara. Pentru noua configuratie institutionala, daca se va schimba Codul Audiovizualului, asociatiile profesionale ale jurnalistilor trebuie sa aiba o putere mai mare in procesul de consultare si promovare a unor candidati la functia de presedinte al Companiei. Parerea mea ar fi ca acest Cod ar trebui sa fie amendat, astfel incat sa permita Parlamentului sa consulte asociatiile profesionale ca sa numeasca direct presedintele Companiei, urmand ca acesta sa corespunda interesului public. Iar directorii Radioului si Televiziunii sa fie selectati si numiti de CO.

Codul Audiovizualului adoptat in 2005, chiar daca arata ca o lege noua, oarecum slefuita si adusa la anumite standarde, a permis crearea unei mari ilegalitati, care a avantajat partidul majoritar aflat la guvernare ca sa-si impuna vointa politica. Ce a iesit din asta e limpede pentru toata lumea. Daca creezi un Consiliu de Observatori, organ deliberativ superior asupra Companiei, dar nu oferi competentele necesare pentru ca deciziile adoptate sa fie implementate de catre administratie, ca aceasta sa se simta responsabila fata de Consiliu, atunci degeaba mai astepti din partea reformei audiovizualului sa produca rezultatele pe care le doreste opinia publica.

Larisa Manole,
fosta jurnalista la Compania „Teleradio-Moldova”

Reformarea Companiei „Teleradio-Moldova” este o necesitate stringenta. Si nu e vorba doar despre demiterea actualilor sefi, care si-au demonstrat obedienta fata de fosta guvernare si, eventual, modificarea legislatiei in domeniu. Problema TRM e mult mai grava si tine, in special, de profesionalismul si coloana vertebrala a jurnalistilor care activeaza acolo. Sunt convinsa ca poti rezista oricarei presiuni ori ingerinte din afara sau din interior, daca stii si vrei sa-ti aperi punctul de vedere, daca iti respecti profesia, daca porti responsabilitate pentru informatia prestata. Din pacate, ultimii ani au demonstrat ca, in majoritatea lor, jurnalistii de la TRM au ales calea cea mai simpla si mai sigura – s-au conformat, au cantat in struna Puterii, unii chiar demonstrand exces de zel in aceasta indeletnicire. Iata de ce cred ca este necesara revizuirea politicii de cadre, angajarea unor jurnalisti necompromisi, scolarizarea lor permanenta la institutii de profil din Romania, Franta etc. Si e foarte important ca „Teleradio-Moldova” sa obtina o reala independenta! Noua guvernare a promis ca va asigura libertatea editoriala a TRM. Daca nu se va tine de cuvant, vom avea doar o schimbare de forma, nu si de continut la institutia publica.