Astăzi 21 Octombrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 08:35
Abonamente

Actualitate 11 Octombrie 2018, ora 07:54

Ce-i de făcut cu Rusia?

Marime Font

Что делать? – Ce-i de făcut? Cu această propoziție din cel mai important manifest de luptă al lui Lenin se confruntă în prezent politica germană față de Rusia în două circumstanțe, crede Jörg Himmelreich, într-un comentariu publicat pe site-ul postului de radio Deutsche Welle.

Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a respins marți o modificare a ordinii sale de lucru, care ar fi făcut practic imposibilă adoptarea de sancțiuni individuale împotriva statelor membre. Modificarea ar fi urmat să fie operată la solicitarea Kremlinului. Adunarea a retras în 2014 dreptul de vot al reprezentanților Moscovei, după anexarea Crimeei de către regimul condus de Vladimir Putin. De atunci, delegația rusă nu mai participă la ședințele plenare iar Rusia a sistat de anul trecut plățile către Consiliul Europei. Contribuția Moscovei se ridica la 10% din întregul buget al Consiliului. Rusia a condiționat revenirea la ședințe a delegației sale de îndeplinirea dorinței ei privind modificarea amintită.

Este bine că Adunarea Parlamentară nu s-a lăsat șantajată astfel de către Rusia. Dar rezistența a fost realizată de delegații din Polonia, Ucraina și alte foste republici sovietice. Reprezentanții Germaniei erau în majoritatea lor deciși să facă pe plac Rusiei. Chiar se poate accepta așa orice?



Doar o unealtă a propagandei lui Putin

Aceeași întrebare se pune și în cazul “Dialogului de la Petersburg”, care a avut loc duminică și luni la Moscova și la care a fost împiedicată participarea unei reprezentante din delegația germană, nefiind permisă intrarea ei în Rusia. Poate delegația germană participantă la forumul central de dialog germano-rus să accepte ca Moscova să dicteze cine are voie să facă parte din componența sa și cine nu? Desigur că nu!

Acest ultim afront la adresa Germaniei dovedește încă o dată ce farsă a devenit acest așa-numit “Dialog de la Petersburg”. Reuniunea a fost de la bun început o greșeală, fiind fondată în 2001 de prietenul lui Putin, fostul cancelar Gerhard Schröder, precum și de Vladimir Putin însuși. Reprezentanți ai guvernului, presei, culturii, societății și mediului academic din cele două țări ar fi urmat să discute despre dezvoltarea societății civile în cele două state. Dar societatea civilă din Rusia este aproape inexistentă iar Putin face tot ce poate să o înăbușe din fașă. Iar faptul că partea germană acceptă să joace mai departe în această farsă o transformă într-o unealtă a propagandei lui Putin.

În cazul Consiliului Europei, precum și în cel al “Dialogului de la Petersburg”, diplomația germană față de Rusia își arată vechea ei slăbiciune: dorința de a purta discuții cu Rusia, de a rămâne în dialog, doar de dragul dialogului. Și asta în timp ce Putin atacă tot mai agresiv și cu toate mijloacele disponibile democrațiile din Europa și ordinea de pace europeană.

Serviciile secrete ruse au inventat războiul cibernetic iar hackerii lor atacă tot mai adânc structurile societăților și guvernelor europene. Ele îi otrăvesc și ucid pe oponenții lui Putin din străinătate. Partea germană trebuie să priceapă odată că acceptarea supusă și trecerea sub tăcere a tuturor actelor ofensatoare ale Rusiei nu face decât să întărească regimul lui Putin. Îi dovedește acestuia încă o dată că Europa occidentală este prea slabă pentru a se apăra.

Rusia s-a despărțit demult de Europa

Partea germană ar fi trebuit să întrerupă imediat ediția din 2018 a Dialogului de la Petersburg, după ce una din membrele delegației germane nu a obținut viza de intrare în Rusia. Iar delegația germană de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ar fi trebuit să sprijine clar respingerea dorinței Kremlinului de modificare a ordinii de lucru a acestui for.

Consiliul Europei este o instituție care reprezintă statul de drept și democrația liberă în Europa. Cine nu recunoaște aceste valori, nu are ce căuta în această organizație. Iar Rusia de azi s-a îndepărtat politic serios de aceste valori, după cum și-a luat demult la revedere de la Europa liberă, democrată și adeptă a statului de drept. Democrația germană și democrația multor state europene trebuie din nou să redevină capabile să se apere – nu doar în interior, ci și în exterior.

Nota: Jörg Himmelreich este profesor la Campusul din Berlin al École Supérieure de Commerce à Paris și scrie regulat despre politica și istoria Rusiei în diverse mass-media.

 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Octombrie 2018, ora: 06:46 de Iurie Colesnic

În culisele Istoriei UN ROMAN ACOPERIT DE MISTER...

UN ROMAN ACOPERIT DE MISTER...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Octombrie 2018, ora: 17:20

Surse politice: Iohannis convoacă partidele parlamentare la consultări pe tema Justiției

Surse politice: Iohannis convoacă partidele parlamentare la consultări pe tema Justiției

 Președintele Klaus Iohannis va convoca, săptămâna viitoare, la Cotroceni, partidele parlamentare pentru a discuta pe tema situației Justiției, afirmă surse politice. Azi, Iohannis i-a cerut demisia ministrului Justiției, Tudorel Toader. Acesta a refuzat să demisioneze.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Octombrie 2018, ora: 11:49

ALERTĂ în Marea Neagră: Forţele canadiene au interceptat un avion de luptă rusesc în apropierea României

ALERTĂ în Marea Neagră: Forţele canadiene au interceptat un avion de luptă rusesc în apropierea României

 Departamentul canadian al Apărării a anunţat că avioanele de luptă ale forţelor canadiene, aflate în România, au interceptat o aeronavă rusească de luptă în spaţiul aerian al Mării Negre, în apropierea graniţelor NATO, relatează site-ul de ştiri The...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 21 Octombrie 2018, de Dan Nicu

Ortodoxia ucraineană liberă – o speranţă pentru Basarabia

Scufundaţi în cotidianul nostru lipsit momentan de evenimente majore, tindem să nu dăm atenţie evoluţiilor geopolitice istorice, care au loc în aceste săptămâni în regiunea noastră.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 21 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Cel ce judecă va fi judecat

Nu vreau să reiau de la cap la coadă aceleași discuții, aceleași învățăminte evanghelice și patristice, care ne cer foarte răspicat un lucru: să nu judecăm. Și totuși nu ne putem abține. Credem că pe toate le cunoaștem, că suntem în măsură să luăm piatra și să lovim.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Interimatul – o situație de luat în seamă?

Știm noi foarte bine cum merg treburile din patru în patru ani. Toate partidele de la putere se apucă de proiecte în ultimul an de mandat. Și se apucă serios.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2018, de Constantin Tănase

De ce la moldoveni omul rău îl conduce pe omul frumos?

Din punct de vedere lingvistic, antonimul omului frumos e omul urât, din punctul de vedere al moralei însă antonimul omului frumos e omul rău.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Să fie paradis

Săptămâna aceasta am fost la o întâlnire cu fascinantul scriitor Matei Vișniec în cadrul Festivalului Internațional de Teatru FESTIS, ediția a III-a, de la Chișinău, unde a fost proiectat filmul documentar „Parisul lui Matei”, realizat de TVR Iași.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Octombrie 2018, de Dan Nicu

Tiraspol-Chişinău: rachete contra concesii

Începând de marţi, 9 octombrie, automobilele înmatriculate în regiunea transnistreană sunt admise în traficul internaţional, primind „plăci neutre”, aprobate de Chişinău.

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Octombrie 2018, de Constantin Tănase

Nopțile Moldovei suverane

(Pastel politic, compus din mai multe părți despărțite noaptea de Găinușa cerească) Deschide, mândruță, ușa Că răsare Găinușa…

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Octombrie 2018, de Moni Stănilă

Cultura sarmalelor

Pe 23 septembrie, în Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” a avut loc un eveniment, organizat de Asociația Bibliotecarilor din Moldova, Programul Novateca, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, Biblioteca...

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md