Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 17:26
Abonamente

Cultură 9 Decembrie 2013, ora 07:15

Ce ne dorim să obținem prin educație?

Marime Font
 
 
 

Motto: Capacitatea omului de a face opțiune profesor universitar nu este opțională, ci congenitală
 

Omul este unica ființă dotată cu capacitatea de a face opțiune, fapt care îl determină să formuleze pentru fiecare acțiune unul sau câteva obiective. Idealul, scopul și obiectivele educaționale predetermină valoarea și calitatea educației.Deoarece educația este realizată prin acțiunea concertantă a patru factori – familia, societatea, școala (învățământul) și însuși educatul, și formularea scopului și obiectivelor educației ar trebui să reprezinte demersurile pentru finalitățile educației ale celor patru factori educaționali.
Formularea scopului și obiectivelor educației ar trebui, de asemenea, să ia în considerare unitatea triadică a ființei umane de ființă biologică, ființă intelectuală și ființă spirituală.
Un al treilea temei pentru teleologia educației sunt raporturile fundamentale ale omului care-l definesc anume ca ființă umană: om-natură, om-societate, om-cultură.
Deoarece educația nu proiectează doar, prin educați, o nouă lume, mai bună, ci și depășește/elimină relele prezentei lumi, un temei pentru formularea scopului, obiectivelor și finalităților educației este soluționarea crizelor care definesc omul și societatea moldovenească de azi.
Idealul uman al contemporaneității este libertatea umană, înțeleasă nu doar ca libertate socială, ci și ca libertatea de a deveni și a fi în propria ființă.
Idealul educațional al contemporaneității se definește ca libertate a celui educat de a deveni în propria ființă.
Idealul educațional al moldovenilor poate fi definit drept libertatea de a redeveni în propria lor ființă națională, socială și moral-spirituală.
În acest temei, capitolul din Codul educației cu privire la teleologia și finalitățile educației ar putea să aibă următorul conținut:

Capitolul ... TELEOLOGIA ȘI FINALITĂŢILE EDUCAŢIEI
Articolul ... Scopul educațional
(1) Scopul educației în Republica Moldova este formarea personalității libere – idealul uman al contemporaneității.
(2) Omul liber al contemporaneității integrează libertatea formării sale ca ființă național-universală irepetabilă cu demersul și activitatea pentru libertatea tuturor membrilor comunității locale-naționale-regionale (europene) și mondiale, în raport cu sine, cu natura și cu societatea, și democratizarea societății moderne.



Articolul ... Obiectivele generale ale educației în Republica Moldova:
(1) Valorificarea, păstrarea și dezvoltarea tezaurului cultural-spiritual național autohton.
(2) Familiarizarea cu valorile științifice, artistice și religioase fundamentale ale omenirii.
(3) Diminuarea/eliminarea crizelor de identitate și de proprietate ale populației.
(4) Formarea la educați a viziunii național-europene asupra omului, culturii, societății și statului democratic.
(5) Formarea-dezvoltarea unui sistem de trebuințe și competențe:
a) de comunicare eficientă în limba română și/sau în limba maternă;
b) de cultivare continuă a limbii române vorbite și scrise;
c) de comunicare uzuală/profesională în limba engleză și în o doua limbă străină de circulaţie internaţională, la alegere;
d) intelectuale și de activitate științifică;
e) de lectură uzuală și literar-artistică;
f) de receptare adecvată a operelor muzicale, de artă plastică, dramatice și cinematografice;
g) de dezvoltare fizică și igieno-sanitară;
h) digitale și tehnologice;
i) de învăţare pe parcursul întregii vieţi.
(6) Formarea-dezvoltarea unor trăsături, comportamente, aptitudini și viziuni asupra omului, a lumii și a propriei ființe în domeniile:
a) comunicativ-lingvistic;
b) psihofiziologic și sano-igienic;
c) intelectual-științific;
d) ecologic;
e) artistic-estetic;
f) moral-spiritual (religios);
g) digital-tehnologic.
(7) Dezvoltarea fizică a educaților, formarea la educați a culturii fizice și a culturii sănătății.
(8) Dezvoltarea intelectuală și formarea culturii intelectuale.
(9) Informarea asupra istoriei naționale și celei universale și formarea gândirii istorice și a viziunii istorice asupra societății umane.
(10) Formarea unei culturi artistic-estetice suficiente dezvoltării ulterioare în mod individual a acesteia: a cititorului cult de literatură, a receptorului de opere muzicale autentice, a contemplatorului de opere de artă plastică, a spectatorului de teatru și cinema.
(11) Formarea-dezvoltarea culturii ecologice.
(12) Formarea culturii digital-tehnologice.
(13) Inițierea, la alegere, în principiile fundamentale ale dogmei religioase confesate.
(14) Obiectivele generale ale formării inițiale într-o meserie în învățământul profesional secundar sunt stabilite de Ministerul Educației și Cercetării.
(15) Obiectivele generale ale formării inițiale într-o profesie în învățământul universitar sunt stabilite de către universități, în baza Cadrului Național al Calificărilor.

Articolul ... Finalităţile educaţiei
(1) Educația în învățământul formal-informal se va finaliza cu o personalitate liberă, dezvoltată fizic, intelectual și spiritual, în conformitate cu demersurile familiei, societății, educației propriu-zise și cu cel individual.
(2) În domeniul culturii fizice educatul va poseda competențe, trăsături, aptitudini, comportamente și viziune pragmatic-științifică de dezvoltare a corpului și de îngrijire a acestuia.
(3) În domeniul intelectual educatul va poseda competențe, trăsături, aptitudini și comportamente de activitate intelectuală și științifică; viziuni științifice asupra omului, naturii, societății și culturii și asupra propriei ființe.
(4) În domeniul spiritual educatul va poseda competențe, trăsături, aptitudini și comportamente de activitate artistic-estetică și moral-spirituală; viziuni artistic-estetice și moral-spirituale (religioase) asupra omului, naturii, societății și culturii și asupra propriei ființe.
(5) În domeniul social educatul va poseda identitate națională și social-politică distinctă.
(6) Educatul va poseda sisteme de trebuințe-competențe-trăsături-comportamente și viziuni generale și profesionale în domeniile:
a) comunicativ-lingvistic;
b) psihofiziologic și sano-igienic;
c) intelectual-științific, social-politic și de drept;
d) ecologic;
e) artistic-estetic;
f) moral-spiritual (religios);
g) digital-tehnologic.
(7) Educaţii vor demonstra atitudini față de:
a) valorile național-universale însușite;
b) comunitatea locală și cea națională, față de societatea moldovenească, democrație și statul Republica Moldova;
c) vectorul european de dezvoltare a societății moldovenești și a țării;
d) natura și problemele ecologice ale țării și ale lumii;
e) propria ființă fizică-intelectuală-spirituală.
 

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md