Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Atitudini 15 August 2015, ora 09:17    Din editia print

Marime Font

Ce ne facem cu Europa?

E interesant să te uiți cum omul nu e niciodată mulțumit cu ce are. Excepție nu face nici țara în care trăim. Putem să ne simțim triști că nu ne-am născut în Elveția în loc să ne pară bine că nu locuim în Siria sau în alte zone de război. 

 
 
 

Am vorbit cu vecinul Sergiu care a lucrat în Rusia. Nu mai vrea să meargă acolo. Spune că legea e doar pentru cei mici, oamenii nu au speranțe că cineva le va face dreptate. Sora mea din Germania, imediat ce nu îi convine ceva, spune: sun avocatul! Pentru că ea știe cel mai bine că are drepturi. Dar când merg în România, oamenii se plâng de viața de acolo și eu aproape că nu îi înțeleg.

Pe românii nemulțumiți și pe eurosceptici i-aș invita să trăiască la noi în Moldova un an de zile. Cred că ar învăța să aprecieze diferit reformele europene din România. Noi privim peste Prut cu jind la pensiile românilor și la DNA. Țăranii primesc bani europeni pentru că își muncesc pământul, alții primesc și mai mulți bani ca să nu îl lucreze, dacă au norocul să cuibărească vreo pasăre rară pe pământul lor. Pensia unui om care a muncit o viață întreagă o depășește cu mult pe cea a unuia de la noi.



Însă, așa cum observa Alexandru Vakulovski într-un articol pentru deschide.md, mai e mult de lucru și în România. Pentru că la vârful piramidei sunt tot oameni corupți, oameni care aplică strâmb și părtinitor dreptatea. Fiindcă reformele europene sunt realizate de aceiași colhoznici dintotdeauna. De aceea politicienilor români nu li se confiscă averile, iar după un an ies din pușcării.

Aproape de locul meu de baștină, în județul Timiș, examenul de Bacalaureat a fost fraudat. Înregistrările video au dat totul la iveală. Însă, pe modelul bine cunoscut de țările din estul Europei, cei care au avut putere de decizie, care au avut o poziție mai bună au scăpat. Nu s-a dat aceeași sancțiune tuturor cadrelor didactice (ca elevilor) și nici nu au fost pedepsiți după gravitatea faptelor. Unii cu fapte mai grave au rămas în învățământ, alții au primit câte o sancțiune ușoară, însă - nu-i așa? - europenii trebuie să îi vadă pe români aplicând legea. Așa că era nevoie de victime. Și Inspectoratul Școlar Județean Timiș a făcut dreptate ca în colhoz. A dat afară câteva cadre didactice de la sat (nici măcar un cadru didactic de la oraș nu a fost dat afară), iar membrii comisiei au scăpat bine-mersi.

Să vă dau câteva exemple. O profesoară care făcea naveta aproape 50 km ca să ajungă la catedră, dar care a obținut pentru școala ei finanțări europene, o altă profesoară care își întreține soțul bolnav. Tot o învățătoare navetistă într-un sătuleț, femeie singură cu un copil de crescut, care preda la trei clase simultan - înfricoșător de greu și asta înțelege oricine a lucrat în sistem.

Dreptatea asta șuie mi-a făcut greață de un inspectorat din care am făcut parte. Mi-e pentru prima dată în viață rușine că sunt din Timiș. Și am înțeles că integrarea europeană e un drum lung și anevoios pe care românii abia au început să îl parcurgă, mai au mult și bine. Înțeleg din nou că ținta noastră trebuie să fie vestul. Dar că, dacă avem noroc, copiii copiilor noștri vor trăi bine doar după ce copiii noștri vor schimba mentalitatea asta scârboasă moștenită de nici nu mai știu unde. Până nu vor cădea cei mari, cei mici vor fi țapii ispășitori ai unei țări care fură, minte, își bate joc, dar se chinuie să convingă o Europă civilizată că au învățat să facă dreptate. O dreptate strâmbă și hidoasă.

Un articol de: Moni Stănilă Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md