Casele de cultură din R. Moldova ar putea suporta un amplu proces de restructurare şi modernizare. Aceasta ar însemna ca până în 2015, în cadrul acestor instituţii, tinerii din sate ar putea merge la film, beneficia de cursuri profesionale de croitorie sau machiaj, iar bătrânii vor fi incluşi în diverse acţiuni culturale. Acestea sunt doar unele obiective pe care le prevede Convenţia „Cultura 2015”.
Convenţia mai prescrie un şir de acţiuni de bază care au drept scop modernizarea şi integrarea culturii R. Moldova în circuitul internaţional: aprobarea, până în 2015, a planului de acţiuni cu privire la digitalizarea patrimoniului cultural al R.M, adoptarea Legii cu privire la statului omului de creaţie, aprobarea Legii Fondului Cultural, asigurarea cu calculatoare şi acces la internet a tuturor bibliotecilor, precum şi crearea unui centru de instruire a angajaţilor din cultură.
Prezent la eveniment, directorul de programe pentru vecinătatea UE al Fundaţiei Culturale Europene, Philipp Dietachmair, a declarat că „este o iniţiativă corectă, la fel cum au procedat mai multe ţări europene, de a investi întâi de toate în cultura cetăţenilor unui stat. De aceeaşi părere a fost şi Corina Răceanu, expert internaţional în politici culturale. „Ţările din estul Europei ca România, Rusia, sau Ucraina au implementat proiecte similare. Problemele economice ale R. Moldova pot fi rezolvate prin prisma culturii şi tot factorul cultural stă la baza integrării R.M în Uniunea Europeană”, a adăugat experta.
Directorului Centrului de Politici Culturale, Veaceslav Reabinschii, a menţionat că prin semnarea Convenţiei, se aşteaptă ca „partidele să conştientizeze că, în dezvoltare unui stat, factorul cultural este la fel de important precum cel politic”. Potrivit lui Reabcinschi, nivelul scăzut de cultură a cetăţenilor R. Moldova este un rezultat al dezinteresului de a investi în cultură.
Irina Papuc
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
