Astăzi 22 Februarie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 08:51
Abonamente

Social 17 Februarie 2017, ora 07:43    Din editia print

Ce pun în sutien femeile bolnave de cancer mamar?

Marime Font

Cancerul la sân este cea mai frecventă tumoare malignă la femei și dacă este depistat la timp, poate fi tratat, în cele mai dese cazuri, prin extirparea sânului. Locul gol rămas, trebuie umplut, sau înlocuit. Femeile, în acest caz, au nevoie de proteze, care ar trebui să fie asigurate de stat, or să le cumpere la un preț ridicat. Totuși, statul cu greu își îndeplinește obligația respectivă și nu toate femeile au suficiente resurse financiare pentru a le procura.

Institutul Oncologic a procurat, în sfârșit, exoproteze mamare pentru femeile rămase fără un sân, din cauza cancerului malign. Legea care prevede proteze gratuite a fost adoptată încă din 2014, dar autoritățile abia săptămâna aceasta au reușit să le obțină. Până acum, femeile s-au descurcat cum au putut – cu un boț de vată în locul sânului sau cu un loc gol în sutien.

Pacientele au nevoie de reabilitare

Elena din satul Ghidighici este una dintre femeile ce suferă de cancer mamar. De fapt, nu mai suferă, întrucât sânul a fost extirpat anul trecut și acum merge doar la chimioterapie. Zâmbește larg și ochii albaștri de culoarea mării radiază încât nu se mai observă că părul de pe cap e foarte mic, așa, ca la un bebeluș.

„Prima zi când mi-a căzut părul a fost îndeobște șoc. Știam că o să cadă treptat, dar în două zile practic am rămas fără el. S-a întâmplat de ziua de naștere a soțului. Mi-am luat pieptenele și când l-am pus în păr, așa ca în filmele de groază, se trăgea tot din urmă. Știam ce o să se întâmple, că sunt lucrător medical de profesie, știam toate consecințele, dar totuși, când te ciocnești personal cu lucrul acesta, atunci într-adevăr te șochează, nemaivorbind de când auzi prima oară diagnoza. Dar acum m-am obișnuit. Când ies în lume, îmi pun peruca pe care am primit-o de la un proiect care ajută femeile cu cancer mamar (Run Pink Moldova), când sunt acasă, mi-o scot. Cei dragi, la fel, s-au obișnuit”, povestește femeia.



După aceste episoade, inclusiv după mastectomie, Elena are nevoie de o reabilitare totală. „Problema principală e în reabilitare. La noi în țară nu se face restabilire completă. După operație mi-au dat o broșurică și mi-au zis „citiți acolo”. Și asta e tot. Acolo scrie că trebuie de făcut gimnastică. Da, acolo scrie, dar omul nu prea înțelege, pentru că e scris în termeni medicali. Trebuie să fie cineva care să te consulte și să-ți spună cum să lucrezi cu mâna, că nu trebuie să ridici greutăți. Trebuie să-ți recomande ce să mănânci, ce să faci, cum să te comporți, adică un regim de viață pe care noi să-l putem forma și să trecem mai ușor peste etapa asta de chimie. La fiecare persoană, chimioterapia este complet diferită. După ultima chimioterapie pe care mi-au făcut-o, nu m-am putut ridica patru zile din pat. Dar sunt zile când mă simt minunat”, spune femeia.

„Noi pierdem timpul, așteptând medicamente și proteze”

Elena spune că are nevoie de o proteză în locul sânului de altădată. Până o va avea, folosește un boț de vată. „Guvernul nostru ne-a promis că vom putea primi gratis protezele mamare. Dădeau și la Hospice Angelus, dar programul respectiv s-a încheiat. Statul nu face nimic și toți tac. „Duceți-vă la farmacia Hipocrates”, ne îndeamnă medicii, dar la ei sunt scumpe. Eu am tras nădejde să primesc ceva de la organizația Hospice Angelus, dar dacă mi-au zis că nu mai sunt, o să căutăm finanțe și o să cumpărăm. Nu este așa ușor. La ei prețul variază de la două mii până la trei mii de lei. Și asta numai proteza, dar la ea mai trebuie un sutien special, husă și alte lucruri necesare”, a constatat femeia.
„Ne mai împiedicăm cu programările, ba la medici, ba la investigații. Adică, te duci la medici și ei îți spun să faci USG, dar acolo trebuie programare cu o lună înainte, ca să o faci gratis, cu polița medicală. Uneori faci investigația contra plată pentru că nu poți să aștepți. Odată m-au trimis să fac o analiză care era posibilă numai după o lună și jumătate. Le zic: „Voi vă gândiți? Acesta e cancer. El poate într-o lună și jumătate într-atât să se dezvolte, că nu-i mai trebuie analiza ceea pe urmă”, spune femeia revoltată.

Elena ne-a mărturisit că a întâmpinat probleme și cu medicamentele de care are nevoie o persoană bolnavă de cancer. „Nu mai ajung medicamente în spital. Îți dă lista și fiecare este nevoit să cumpere singur sau așteaptă când o să fie, dar noi pierdem timpul. Dacă vrei să le cumperi, le găsești în Italia, România, Rusia și costă peste trei mii de lei. Dar eu am așteptat medicamentul. Suntem nevoiți să cumpărăm și soluție fiziologică, seringi, chiar dacă am văzut la ei în cabinete cutii pline cu soluție fiziologică”, spune pacienta Institutului Oncologic.

Nu au contractele făcute, nu au bani în buget


Tot despre problema medicamentelor ne-a spus și Ioana din satul Boghiceni, Hâncești. Recent, a fost operată și i s-a extirpat sânul. „Lipsesc medicamentele. Ei au spus că e început de an și nu au contractele făcute, nu au bani în buget. Singur nu le poți cumpăra. Eu am căutat în România și nu-s. Acestea sunt medicamente specifice bolii. Respectiv, până au ajuns medicamentele la spital, mi-au făcut înlocuitor, dar ce folos?! E ca și cum aș lua tratamentul de la capăt. În curând va trebui să-mi caut o proteză mamară. Aș putea să-mi fac tratamentul în România, că sunt de acolo, dar am familie aici, i-aș lăsa singuri. Mi s-a spus că în România, operația de refacere a sânului în cazul cancerului mamar este gratuită, ori aici, în Moldova nu am auzit de așa ceva”, povestește doamna.

Guvernul a întârziat cu realizarea obiectivelor

Valeriu Isac directorul de la organizația nonguvernamentală „Hospice Angelus” a declarat pentru ziarul TIMPUL că protezele mamare pe care le primeau era un ajutor umanitar. „Grupul nostru de bază e altul, noi îi ajutăm mai mult pe pacienții care suferă de cancer în stadiu avansat sau terminal. Protezele mamare ce le-am primit anterior erau ajutor umanitar și din păcate, anul acesta am finalizat proiectul respectiv. Începând cu 2017, nu mai facem înscrieri, pentru că nu știm dacă o să mai fie astfel de ajutoare”, a menționat directorul.

Totuși, despre legea potrivit căreia femeile urmează să primească gratis exoproteze, ne explică Valentina Stratan, vicepreședinta Comisiei parlamentară „protecție socială, sănătate și familie”. „Cu regret, noi am întârziat cu realizarea obiectivelor. Legea a fost adoptată în iulie 2014. Pentru că a fost schimbată conducerea ministerelor, între timp, deja de trei ori, s-a tergiversat cu implementarea mecanismului. Am făcut în acest sens două interpelări la adresa Guvernului. Și ultima chiar trimisă săptămâna trecută. Ce avem astăzi? Cei de la Institutul Oncologic au început deja eliberările exoprotezelor mamare. Femeile se pot adresa la instituție, ca să le primească gratis”, a afirmat funcționara.
Despre endoproteze, vicepreședinta Comisiei spune că vor fi disponibile în curând. „Femeile care sunt la evidență, se vor adresa la medici și cine nu are contraindicații, vor fi chemate să li se facă intervenții chirurgicale, adică să li se reconstruiască sânul. Institutul Oncologic a primit bani pentru aceste endoproteze.

Proteze simple, de pus în sutien, sau reconstrucția totală a sânului

Vasile Jovmir, chirurg-mamolog la Institutul Oncologic, specialist principal al Ministerului Sănătății în domeniul oncologiei spune că anul trecut nu s-a făcut nicio operație de reconstrucție a sânilor, întrucât nu erau endoproteze. „Anul acesta am primit de la un sponsor o sumă mare de bani pentru 20 de endoproteze, care costă cel puțin 600 de euro o unitate. Am mai primit și de la Academia de Științe a Moldovei alți bani pentru tot atâtea proteze și am făcut un proiect care trebuie studiat la Academie. Cred că prin luna aprilie, mai vor fi procurate și atunci vom putea trece și la operații”, spune medicul.

Specialistul povestește că operațiile respective sunt complicate și durează în jur de cinci – șase ore. „Atât timp pacienta stă sub anestezie. Să ai sănătate să reziști la așa ceva. La operație vedem cât e de mare sânul pe care îl are femeia, vedem cum arată. Dacă proteza are mai mult de 300 de grame, ea nu se ține, respectiv dacă sânul sănătos este mai mare, el trebuie modelat în aceeași operație. Facem așa ca într-un final, femeia să aibă doi sâni asemănători. Clasic, endoproteza se instalează după doi ani de la extirparea sânului, pentru că atunci există cel mai mare pericol ca boala să recidiveze. În 80 la sută din cazuri asta se întâmplă”.

Potrivit chirurgului-mamolog de la Institutul Oncologic, la evidență se află peste opt mii de femei care au nevoie de protezare.
*Cu scopul de a proteja identitatea femeilor din reportaj, s-a modificat prenumele acestora.

Exoproteză mamară = un mulaj care se pune în sutien și înlocuiește sânul.
Endoproteză mamară = proteză inclusă în interiorul corpului prin operație.


Potrivit specialistului principal al Ministerului Sănătății în domeniul oncologiei, Vasile Jovmir, aproximativ 900 de cazuri noi de cancer mamar sunt depistate anual în Moldova și tot din cauza cancerului mamar mor în fiecare an peste 450 de femei. 98 la sută dintre cazuri pot fi tratate dacă sunt depistate la timp.

Pentru a beneficia de o exoproteză mamară, femeile sunt invitate la o consultație la medicul mamolog din cadrul Centrului Consultativ Diagnostic al Institutului Oncologic la care se supraveghează. Mai multe detalii, aflați la numărul de telefon 022 852 106.

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:45

Omul pentru om e lup

Omul pentru om e lup Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Februarie 2018, ora: 08:38

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin

Cum a căutat un preot dreptate la Stalin Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul