Cărţile bisericeşti arată că „cei doi sînt cinstiţi împreună pentru că amîndoi au fost martirizaţi în această zi a anului 67. Înainte de chemarea la apostolie, Petru s-a numit Simon. Sfîntul Apostol Pavel s-a numit la început Saul, iar după convertire a primit numele Pavel. Deşi Petru a fost un simplu pescar, iar Pavel un învăţător al Legii, amîndoi au mărturisit dragostea pentru Hristos pînă la jertfă: Petru a fost crucificat cu capul în jos, iar Pavel decapitat”.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sînt şi autori de epistole incluse de Biserică între textele canonice ale Noului Testament.
De sărbătoarea Sf. Apostoli Petru şi Pavel sînt legate mai multe obiceiuri şi tradiţii. Astfel, se consideră că din această zi, cucul şi priveghetoarea nu mai cîntă. Pentru sporul casei şi pentru sănătate, la Biserică se sfinţesc colaci, lumînări, mere care ulterior se împart celor săraci. Totodată, se zice că dacă tună şi fulgeră în ziua Sf. Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Alte surse indică că ei sînt ocrotitori ai celor lipsiți de libertate. Asta pentru că cei ajunși în penitenciare sînt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au greșit și ei – în anumite perioade Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
De asemenea, astăzi sînt omagiaţi toţi cei care poartă numele Petru şi Pavel sau derivatele acestora – Petronela, Paul, Paula, Paulin, Paulina, Petre, Petruţ ş.a. Mai multe sate şi oraşe din ţară sărbătoresc hramurile localităţilor.
În R. Moldova, numele Petru şi Pavel sînt unele dintre cele mai populare, după Ion, Maria şi Ana.
Moldpres
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
