Atitudini

Ce se întâmplă în România

Deocamdată, basarabenii care au cetăţenie română, dar nu au domiciliul în România nu au avut drept de vot în alegerile locale. Însă la alegerile generale din toamnă vor avea drept de vot, ceea ce face ca politica de la Bucureşti să intereseze la Chişinău.

Alegerile locale din România au demonstrat încă o dată că exit-poll-urile constituie o mare problemă. De data aceasta, marjele de eroare ale exit-poll-urilor de la Bucureşti au depăşit în unele situaţii şi 10 procente. E greu de spus cine este de vină. Sociologii se apără spunând că ei lucrează cu un material subiectiv – declaraţiile unor oameni care ies de la vot, declaraţii care nu pot fi controlate. În această situaţie, dacă exit-poll urile scapă de sub control şi erorile finale depăşesc cu mult marjele de eroare anunţate, poate că ar fi o soluţie să renunţăm la ele. Nu mi se pare o măsură extremă renunţarea la exit-poll-uri, mai ales că astfel de măsurători eronate pot fi folosite pentru tot felul de manipulări.
Altă constatare referitoare la alegerile locale din România este una îmbucurătoare: creşterea ratei de participare la vot. Aproape 64% din românii cu drept de vot au mers la urne – o cifră apropiată de cea din 1992, când exista un interes ridicat faţă de problemele politice. Participarea ridicată la vot conferă legitimitate câştigătorilor – însă îi încarcă şi cu responsabilitate, deoarece aşteptările sunt mult mai mari. În acelaşi timp, este îngrijorător procentul de aproape 10% câştigat de Partidul Poporului condus de Dan Diaconescu, poreclit „partidul OTV”. Orientarea unei mari părţi a populaţiei României către un extremism demagogic îi încarcă pe câştigători cu o responsabilitate în plus: aceea de a demonstra că poate exista profesionalism în politică.

Despre învingători şi învinşi nu prea pot fi spuse foarte multe. Nu a fost o surpriză pentru nimeni că PDL a fost înfrânt şi USL a câştigat, singura nedumerire era legată de scorurile electorale şi de amploarea înfrângerii. România va merge înainte cu o nouă guvernare şi un nou parlament de la toamnă. Noul guvern condus de Victor Ponta nu a anunţat niciun fel de modificări esenţiale în relaţia României cu Republica Moldova, iar proiectele stabilite de guvernele anterioare de la Bucureşti merg înainte. Nu există semnale că procesul de redobândire a cetăţeniei române se va modifica sau suspenda. România rămâne pe aceleaşi poziţii faţă de Republica Moldova – Prutul trebuie să unească, nu să dezbine.

Mai rămâne conflictul dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu referitor la reprezentarea României în Consiliul European. Constituţia actuală clasifică România drept o republică semiprezidenţială – cu un preşedinte ales de popor şi un prim-ministru ales de Parlament. Au mai existat în trecut conflicte legate de rolul preşedintelui şi cel mai simplu ar fi să se modifice Constituţia şi România să aleagă între a fi republică prezidenţială sau republică parlamentară. Însă nu trebuie uitat exemplul Republicii Moldova, unde Vladimir Voronin s-a putut comporta ca un cvasidictator, chiar dacă la Chişinău există o republică parlamentară. 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


George Damian

George Damian este ziarist din anul 2001. A scris sau încă scrie pentru ZIUA, Deutsche Welle, Puterea, Magazin Istoric, Historia, Times New Roman, Timpul - Chișinău, Adevărul și moldNova.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *