Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Comentariu 26 Iunie 2013, ora 06:52    Din editia print

Marime Font

Ce vrea Rusia de la România?

În ultima vreme se înmulţesc „deschiderile” dinspre Moscova spre Bucureşti. 

 
 
 

După ce în vara anului 2012 postul de radio (oficial? neoficial?) „Vocea Rusiei” a dus o aprigă campanie pentru ca România să nu-şi mai respecte angajamentele faţă de Uniunea Europeană, în vara anului 2013 au început demersurile oficiale. Prin vizita la Bucureşti a lui Nikolai Patruşev – secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, fost director al FSB şi în general unul din apropiaţii lui Vladimir Putin – se încearcă „dezgheţarea” relaţiilor româno-ruse. Indiferent de ce termen este vorba „resetare”, „dezgheţare”, „refacere” - însuşi acest termen creează o premiză falsă, anume că există un „îngheţ”, o „răcire”, o piedică în relaţiile româno-ruse. Bineînţeles, se lasă de înţeles că este vina României pentru această situaţie (ca de obicei, Băsescu este vinovat).

Plângerile Moscovei la adresa României sunt dintre cele mai variate. Investitorii ruşi s-ar plânge că sunt discriminaţi şi nu le este permis accesul în economia românească în condiţii asemănătoare cu ale altor state. Aici trebuie făcute câteva diferenţe: investitorii veniţi din Rusia nu pot fi trataţi precum investitorii din Uniunea Europeană, asta ar fi împotriva tratatelor semnate de România. Investitorii ruşi beneficiază de aceleaşi condiţii legale precum investitorii din restul ţărilor din afara UE. Iar dacă ne uităm la peisajul economic românesc identificăm foarte repede destule companii mari cu proprietari ruşi care îşi desfăşoară foarte liber activitatea şi din partea cărora nu au fost auzite plângeri de discriminare până acum. Altă plângere rusă este legată de „piedicile” schimburilor culturale. S-ar părea că de la Bucureşti ar fi fost „expulzată” cultura rusă – nimic mai fals: programele teatrelor conţin destule piese ale autorilor ruşi, trupele de balet şi dansatori pe gheaţă din Rusia întreprind turnee regulate în România, catedra de limbă rusă este bine-mersi la Facultatea de Limbi Străine (poate nu atât de populată ca în trecut, dar există totuşi o lege a cererii şi ofertei). Nu am auzit să existe vreo lege care să-i oprească pe turiştii ruşi la graniţa cu România şi în general nu cunosc nicio prevedere legală care să blocheze vreun etnic rus de la activităţi legale doar pe motiv că provine din Rusia.



Ba chiar mai mult, de ani buni de zile, balanţa comercială româno-rusă este puternic dezechilibrată în favoarea Rusiei. Adică ruşii câştigă mult mai mulţi bani din România decât câştigă românii din Rusia – aici nu am auzit nicio nemulţumire de la Moscova, deşi există destui teoreticieni ai economiei care spun că un astfel de dezechilibru poate fi dăunător pe termen lung ambelor părţi. Una peste alta nu mi se pare că ar exista un „îngheţ” total al relaţiilor româno-ruse. Şi atunci ce vrea Rusia de la România? Mai mulţi bani din exportul de gaze naturale nu prea are cum să obţină, deja românii plătesc unul din cele mai mari preţuri. Export cultural? Deşi cultura rusă clasică este atractivă pentru români, evoluţiile actuale ale showbizului rusesc nu cred să fie foarte atractive. Investiţii ruse, companii ruse care să îşi stabilească unităţi de producţie industrială în România? Toate acestea ar fi posibile doar cu o „propteală” politică zdravănă. Şi aici ajungem la cheia problemei: Rusia îşi doreşte obţinerea unei capacităţi de influenţă politică la Bucureşti. De aşa ceva ar avea cu adevărat nevoie Moscova, atât pentru avansarea dosarelor economic şi cultural, dar mai ales pentru „dosarul Basarabia”.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md