Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 09:34
Abonamente
 
 
 

Actualitate 11 Septembrie 2015, ora 07:00    Din editia print

Ce zice Tiraspolul, UTAG și intelectualitatea despre protestul din PMAN

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

Dincolo de Nistru, protestul are o alură proeuropeană.

Andrei Safonov, analist politic, Tiraspol



Poziţia transnistrenilor în legătură cu protestele din Chişinău este rezervată şi corectă. Pe de o parte, ei înţeleg că, odată cu majorarea preţurilor şi a tarifelor, aproape în toate statele Europei de Est există motive de nemulţumire în privinţa situaţiei social-economice. Pe de altă parte, transnistrenii observă că protestele au loc şi sub drapelele UE şi ale României, însă ei consideră că ieşirea din criză se poate realiza doar prin proiectul de integrare euroasiatică. De schimbarea guvernării la Chişinău ar putea profita Occidentul pentru a schimba vectorul RM mai înspre SUA şi UE. Fireşte, şi unele forte politice din România îşi fac calculele lor. Dar să nu uităm că majoritatea oamenilor care nu sunt de acord cu situaţia actuală nu se preocupă de figurile politice, ci aşteaptă schimbări social-economice.

Maria Roibu, directorul Liceului „Alexandru cel Bun”, Bender

Noi nu mai înţelegem ce se întâmplă în ţara noastră. Pe parcursul anilor, am fost cu sufletul alături de cei care credeam că ne vor binele. Am fost şi cu Cubreacov, şi cu Snegur, şi cu Filat, şi cu Ghimpu. Dar acum suntem derutaţi şi nu mai pricepem unde este adevărul. Am impresia că liderul protestelor ar putea fi Roşca şi că noi suntem manipulaţi. Nici populaţia din stânga Nistrului nu vede rostul acestor proteste. Lumea de aici este foarte rezervată, deşi după ce au fost reduse pensiile cu 30% şi salariile bugetarilor – cu 40%, unii se gândesc că ar fi mai bine cu Europa.

Elena Bobcova, directorul Centrului independent de cercetări analitice, Tiraspol

După ce am urmărit evenimentele din Ucraina, rezultatul protestelor din Chişinău este destul de greu de prognozat pentru transnistreni. Şi acest lucru îi alarmează și sperie. De aceea cred că protestele nu vor fi trecute cu vederea, dar vor fi interpretate negativ, deoarece schimbarea guvernului de la Chişinău poate avea influenţă asupra securităţii şi a situaţiei economice destul de complicate din Transnistria.

În UTA Găgăuzia, părerile despre protest diferă

Leonid Dobrov, activist politic, Comrat

Protestele din Chişinău au toată susţinerea noastră, pentru că am obosit de hoţi, de preţuri majorate neîntemeiat, de minciună şi corupţie. Nu ne deranjează steagurile româneşti sau europene de la mitingurile din Chişinău, fiindcă acestea reflectă doar păreri individuale, ci opinia tuturor protestatarilor. Lumea nu a ieşit în Piaţă pentru unirea cu România, nici pentru aderarea imediată la UE, dar pentru stârpirea corupţiei şi a minciunii, şi pentru ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Nici lipsa liderului nu contează, căci liderii protestului sunt toţi cetăţenii care au obosit de corupţie. Indiferent dacă sunt de dreapta sau de stânga, toţi au un singur inamic - mafia. Dacă va cădea guvernarea, vor fi anunţate alegeri anticipate şi, probabil, alegeri prezidenţiale şi atunci poporul va decide pentru cine să voteze. Nu cred că Usatîi şi Dodon au şanse mari de câştig, deoarece lumea se arată stupefiată de tăcerea lor impardonabilă în legătură cu protestele. Ca să stârpim corupţia, trebuie să uităm lozincile: „Unire”, „Trăiască Vestul” sau „Trăiască Estul”. Să plece toţi la origini şi să trăiască Moldova independentă! Mai întâi, trebuie să-şi dea demisia toată guvernarea in corpore, cu excepţia premierului. Avem nevoie de el pentru a asigura stabilitatea în ţară până la schimbarea puterii. Eu nu exclud că organizatorii din culise ai protestelor sunt oamenii lui Filat, dar aceasta nu înseamnă că el va fi lăsat în pace. Dacă crede că a inventat o nouă poveste pentru proşti, Filat se înșală, pentru că participă la un suicid politic.

Maia Sadovici, jurnalistă, Gagauz TV

Populaţia din autonomie este indignată de majorarea tarifelor, dar şi de furturile de bani din haznaua statului, şi susţine schimbarea guvernării la Chişinău. După majorarea tarifelor la energia electrică, oamenii şi-au exprimat nemulţumirea şi în cadrul unor mitinguri organizate la Comrat şi la Ceadâr-Lunga. Şi ei vor schimbări spre bine şi o viaţă mai bună.

Vasile Neicovcen, ex-preşedintele Consiliului Municipal Comrat

Majoritatea populaţiei autonomiei este de părere că, la Chişinău, unii proeuropeni încearcă să-i alunge de la putere pe alţi proeuropeni. Şi că astfel are loc şi reglarea de conturi dintre mai multe clanuri, adică fraţii Ţopa îşi reglează conturile cu Plahotniuc şi alţii. Probabil, prin acest protest se urmăreşte şi formarea unui partid proromânesc, care să preia puterea cu scopul de a uni RM cu România. Găgăuzii nu iau parte la proteste, pentru că ei au învăţat să aleagă grâul de neghină şi participă doar la acţiuni proruse.

În mare parte, intelectualii susţin protestele şi o văd ca lider pe Maia Sandu

Paşa Parfeni, interpret, participant la mitingul din 6 septembrie

Nici nu-i cunosc personal pe toţi liderii Platformei DA, dar vă asigur că printre ei sunt persoane în care am încredere. Maia Sandu, de exemplu. Acum este important să cadă actualii, care fură foarte mult, şi după aia vom vedea ce facem. Eu sunt absolut sigur că orice alternativă va fi mai bună decât ceea ce avem asătzi.

Ion Suruceanu, interpret

Eu susţin ceea ce se petrece în Piaţă şi sunt de părerea poporului, care m-a susţinut toată vremea şi care a ieşit în stradă şi a gândit aceste revendicări. Preşedintele refuză să-şi dea demisia, ca să nu fie haos în ţară, dar eu cred că haos va fi dacă el rămâne în funcţie. Cred că vina pentru furtul miliardului o poartă şi Plahotniuc, şi Filat, dar şi Ghimpu, chiar dacă se bate cu mâna în piept că e cel mai cinstit. La noi e ţara minunilor. Peste două luni, după ce un guvern este demisionat pe motiv de corupţie, preşedintele ţării îi înmânează lui Filat cea mai mare distincţie – „Ordinul Republicii”. Nicăieri în lume nu se mai întâmplă aşa ceva. Mulţi spun că în locul ăstora o să vină socialiştii sau comuniştii, dar n-aş crede, fiindcă aceştia sunt depăşiţi de timp. La protestul din 6 septembrie, eu o vedeam în centru pe Maia Sandu, dar n-a fost să fie.

Mihai Munteanu, cântăreţ de operă

Noi toată viaţa ne temem să nu fie mai rău, dar dacă mergem pe ideea că nu facem nimic, ca să nu vină la putere Usatîi şi Dodon, nu vom schimba nimic. Ăştia ne freacă, dar noi tăcem... Pe mine nu mă interesează miliardul, pentru că nu mi-l dă mie, dar vreau să aflu cine l-a furat şi ce s-a întâmplat pe 7 aprilie. Doi contabili deştepţi ar descurca iţele în trei zile, dar la noi ţara e împărţită de mult. Uitaţi-vă la liberali, cum stau ascunşi ca mâţele, chiar dacă, după părerea mea, Ghimpu trebuia să fie în piaţă, cu toată lumea… Chiar nu ştiu cine e liderul protestelor, dar când am văzut atâta lume, m-am crucit. Eu nu cred că aceşti oameni au fost cumpăraţi. Lumea e săracă, nu are cu ce-şi plăti serviciile, n-are ce mânca, trăieşte din ce în ce mai greu, dar nu se mai vinde. Au înţeles cu toţii că avem nevoie de o schimbare radicală. În Parlament trebuie să avem 51 de deputaţi, aleşi pe circumscripţii, iar şeful statului trebuie să fie ales de toată lumea. Mulţi se tem că va fi Usatîi preşedinte, dar nu-i chiar atât de tâmpită Moldova, ca să meargă după el şi Dodon. Marea noastră greșeală este că încercăm totdeauna să alegem răul cel mai mic şi ne spunem: „Numai război să nu fie”. Adică, ne scufundăm în glod şi ne gândim la război…

Tudor Fabian, artist plastic

Printre liderii Platformei DA, sunt foşti membri ai partidului lui Roşca, dar eu cred că, dacă se va schimba puterea, trebuie să vină oameni nepătaţi, care n-au stat la treucă. De se va forma un partid nou, ar fi bine să fie condus de Maia Sandu. Eu am fost duminică la protest şi mi-a plăcut că erau oameni şi de diferite naţionalităţi. Adică, protestul ne-a unit societatea, fiindcă noi am fost destrămaţi ba din cauza limbilor, ba din cauza unui posibil război şi alte prostii.

Tudor Zbârnea, directorul Mizeului Naţional de Artă

Eu n-am înţeles încă cine este liderul lor, dar şi mai grav este că nu am văzut nici repere morale în discursul destul de diluat al şefilor Platformei DA. Îmi pare rău că, în asemenea cazuri, nu se mai poate miza pe scriitori, care altădată erau conştiinţa comunităţii. Cred că unii politicieni i-au atras de partea lor şi, din păcate, oamenii se vând foarte uşor. Nu trebuie să condamnăm ţăranul îndobitocit, care e mereu în dificultate, că se poate vinde pentru 100 de lei, deoarece vedem că şi intelectualilor le place să ciugulească din palma politicienilor. E o situaţie penibilă. Nu cred că protestele vor avea şi un rezultat, deşi lucrurile pot lua o întorsătură neaşteptată. Oricum, presiunile asupra politicului au, până la urmă, un rol benefic, dacă nu întrec limitele.

Iulian Ciocan, scriitor

De ce să nu admitem că îndărătul Platformei DA nu există forţe oculte? Dacă am inţeles bine, sunt mai mulţi lideri, iar acest fapt mi se pare încurajator. Nu cred că în Moldova nişte proteste paşnice pot să schimbe ceva, dar, dacă guvernarea ar cădea, e greu de spus cine ar câştiga la alegeri. Nu e exclus să revină unii dintre vechii conducători. Însă nimic nu se va schimba, dacă totul se va reduce la înlocuirea unor cinovnici şi politicieni cu alţii. Ca să evităm această situaţie, trebuie să distrugem sistemul vicios, iar asta înseamnă mai mult decât o simplă redistribuire a funcţiilor.

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md