Sărăcia și salariul mizer din R. Moldova a determinat-o să plece la muncă în străinătate. Acolo a lucrat 9 ani, doi, dintre care, la negru. După ce și-a legalizat șederea, a început să tipărească un ziar destinat în exclusivitate migranților moldoveni. Când toate se aranjaseră la locul lor, după aproape un deceniu petrecut printre străini, ea a decis totuși să revină acasă.
S-a reintegrat ușor, iar după doi ani de la reîntoarcere, a ajuns în fruntea Biroului pentru Relații cu Diaspora (BRD). Cum e viața moldovenilor peste hotare, ce salarii primesc acolo, de ce pleacă familiile tinere, ce țări îi ademenesc pe cei mai buni specialiști de la noi, dar și în ce condiții unii ar fi dispuși să revină, am aflat de la Olga Coptu, proaspăta șefă a BRD.
- O să încep cu o întrebare aparent banală, dar care are o încărcătură emoțională aparte pentru moldoveni. Ce înseamnă viața în străinătate?
- Așteptare și incertitudine. De o asemenea viață au parte câteva sute de mii de moldoveni. Cel mai dificil a fost probabil la sfârșitul anilor ’90 începutul anilor 2000, atunci când ai noștri călătoreau cu mari dificultăți și fără a avea actele în regulă. De ani buni ei se aflau printre străini ilegal, iar drepturile lor nu erau respectate mereu. Viața peste hotare era și este dificilă, fiindcă cei care plecă se despart de apropiați. Atunci părinții își educau copiii prin Skype, acum lucrurile stau un pic mai bine.
- Și ce anume s-a schimbat?
- Dacă atunci moldovenii puteau reveni acasă odată la 3-4 ani, acum ei au posibilitatea să revină ori de câte ori doresc. Majoritatea au actele în regulă, iar acest lucru le permite să fie mai aproape de familii sau chiar să-i ia cu ei, indiferent unde se află. Acum sunt rute directe de avion practic spre toate orașele importante din țările europene. Trebuie să recunosc că viața în străinătate înseamnă și posibilitatea de a învăța o limbă străină și de a cunoaște o altă cultură. Da, sunt multe dificultăți, dar totodată sunt și multe oportunități.
- Una dintre posibilități a fost „Gazeta Basarabiei”, un ziar pe care ați început să-l editați mai întâi pentru emigranții moldoveni din Italia și care ulterior a început să fie distribuit și în alte state. Cum ați reușit să puneți pe roate acest proiect și care era rolul lui?
- Imediat cum mi-am legalizat șederea, după doi ani și jumătate, am înțeles că trebuie să fac ceva pentru moldovenii de acolo. Împreună cu o prietenă am decis să facem acest ziar, inițial doar din resurse proprii și neavând idee de jurnalism. Ulterior s-au alăturat și alte persoane, care munceau absolut voluntar. Cu timpul am reușit să obținem finanțare, inclusiv de pe urma publicității. În câțiva ani, „Gazeta Basarabiei” a început să fie distribuită în Franța, Grecia și alte țări europene, iar varianta online o poate descărca oricine, oriunde. Ziarul conține editoriale despre situația din R. Moldova. Ținând cont că 80 la sută din tiraj se distribuie în Italia, noi încercam să scriem materiale care vizează anume această țară.
- În ultimul timp autoritățile noastre și organizațiile de profil operează cu diferite cifre atunci când vine vorba despre numărul moldovenilor plecați peste hotare. Care este în prezent situația?
- Dacă vorbim despre emigranții lucrători, cifra ar fi de 700 de mii de persoane, care este, apropo, destul de mare și care ar trebui să preocupe și să înspăimânte guvernarea de la Chișinău. Pentru țările din Europa de Vest noi avem între 15 și 25 de mii de cetățeni per țară – sunt totuși mai puțini în Portugalia sau Grecia, decât erau cu 5-7 ani în urmă.
- Cum este răsplătită o „badantă” și ce riscuri implică această activitate?
- Salariul este unica motivație atunci când cineva acceptă să facă această muncă. Ei bine, la început, migranții au avut posibilitatea să învețe și limba în acest mod. Meseria respectivă presupune, pe alocuri, anularea de sine. Avem așa-numitul „sindromul de Italia”. Multe femei nu rezistă psihologic să facă asemenea lucru. 24 din 24 de ore să fii alături de niște oameni străini, care suferă, deseori, de diferite boli psihice, este foarte dificil. Majoritatea au depresii puternice și se află la evidență în spitale psihoneurologice. Acum ele mai au libertatea să-și aleagă serviciul, dar la începutul anilor 2000 când „moldovenii vindeau locuri de muncă la moldoveni”, nimeni nu avea această oportunitate.
- Cum adică „moldovenii vindeau locuri de muncă moldovenilor”?
- Până în anii 2007-2008, acest fenomen era foarte des întâlnit. Vânzarea unui loc de muncă, era făcută fie pentru o sumă de 500 de euro, fie în schimbul primului salariu. Practica dată nu prezintă moldovenii tocmai într-o lumină prea bună, dar ea exista, iar pentru unii era o afacere. Atunci doar plecarea costa între 3000 și 4500 de euro, plus persoana trebuia să-și mai cumpere un loc de muncă, iar într-un final conaționalii noștri erau nevoiți să lucreze primul an practic pe zero.
- Ei totuși speră cândva să se reîntoarcă în țara natală?
- Potrivit unui studiu, 4 din 5 persoane spun că și-ar dori să revină acasă. La întrebarea: „când urmează să reveniți?” 3 din 5 vor răspunde că „nu așa de curând”. Amânarea procesului de reîntoarcere, de multe ori duce la faptul că mulți emigranți decid să nu revină în țara de baștină. Mulți își motivează decizia prin faptul că dacă și-au adus copiii, trebuie să-i ajute cu studiile. După aceasta ei se căsătoresc și părinții trebuie să-i ajute cu nepoții. Pe unii îi sperie incertitudinea din R. Moldova.
- La un moment dat, dumneavoastră totuși ați revenit. Ce v-a determinat să faceți acest pas, după nouă ani de muncă în Italia?
- M-am întors la sfârșitul anului 2013 și am făcut acest lucru pentru părinții mei. Nu venisem definitiv, era o încercare să văd dacă merge și într-un final a mers. Nu regret nicio clipă că am revenit. Eu cred că cea mai mare dificultate pentru migrant e incertitudinea că atunci când stai acolo, mereu ești cu gândul să te reîntorci. Anume această perioadă e cea mai grea, decât atunci când decizi să vii acasă și să încerci să schimbi lucrurile. Totuși depinde de la caz la caz. Eu nu aveam soț și nici copii. Dar cei care au familie nu pot fi judecați de ce au plecat sau de ce nu revin. Toți spun că procedează într-un anumit fel de dragul copiilor. Pentru mine decizia a fost mai ușoară.
- Ce ați găsit aici?
- N-am avut așteptări foarte mari și am fost surprinsă să văd că în R. Moldova multe lucruri s-au schimbat spre bine. Avem foarte mulți oameni bine pregătiți, problema e că ei pleacă în continuare și o bună parte nu mai revine.
- E dificil totuși să revii de la un salariu de peste 1000 de euro la un salariu de 3-4 mii de lei…
- Da, salariul este cel care este. Nu poți să speri că în R. Moldova vei avea salariul din Italia. Cu o leafă de 4000 de lei nu-i simplu, dar sunt recunoscătoare pentru tot ce mi-a oferit această țară de când am revenit acasă. Reintegrarea mea s-a produs cu succes. Din păcate, însă, cei mai mulți conaționali de-ai noștri aleg să rămână acolo. Probabil unii au planuri să revină, dar probabilitatea este din ce în ce mai mică, în măsură ce perioada lor de aflare peste hotare se prelungește.
- Dar care sunt salariile acum în Italia?
- Remunerarea diferă în funcție de zonă. La sud sunt salarii de 650 de euro, la nord 850-1000 de euro. Cei care primesc lunar câte 1300, se consideră că sunt plătiți foarte bine. Majoritatea emigranților nu mai lucrează la cineva 24 din 24 și de regulă au câteva contracte de muncă, ceea ce le permite să câștige mai mulți bani. Totul depinde de numărul de ore muncite lunar. Plata pentru 60 de minute variază între 5.50 și 12 euro. Pe lângă aceasta, toți au în mod normal o lună de concediu anual plătit, mai beneficiază de al 13 salariu și chiar de al 14 – așa-numitul salariu de lichidare. Însă sunt și cazuri când ceea ce este scris în contract nu obligatoriu corespunde cu ceea ce face persoana la modul practic.
- În această perioadă au loc Zilele Diasporei. Pe lângă acest eveniment ce urmează să faceți pe termen scurt?
- Am venit în funcție în cea mai fierbinte perioadă. Zilele Diasporei au început cu Congresul Diasporei, ulterior am desfășurat Diaspora Business Forum, iar în acest moment organizăm tabăra DOR. 100 de copii, dintre care majoritatea din diasporă, vor comunica între ei. Anul acesta vor fi pentru prima dată micuți din Ucraina, Rusia sau Regatul Unit și deja ca în anii precedenți vom avea copii din Italia, Portugalia, Franța, Grecia și alte țări europene. DOR-ul este mai mult decât un program. Timp de o săptămână se va încerca să se cultive în inimile lor dragostea pentru R. Moldova. Noi ne dorim ca după această tabără, ei să spună cu mândrie că vorbesc limba română.
- Și care ar putea fi eventualele consecințe pentru ei?
- Imediat ce vor reveni acasă, aceste persoane nu vor mai avea permisiunea să intre pe teritoriul Uniunii Europene. Pur și simplu li se va pune interdicție pentru că au încălcat regimul de ședere legal. Cei care acceptă să muncească la negru, sunt de regulă oamenii care nu-și fac planuri de viitor pe termen lung într-o anumită țară.
- Aș vrea să încheiem pe aceeași notă, cu care am început. În ce măsură îi schimbă străinătatea pe moldoveni?
- Cel mai des îi schimbă în sensul bun. Îi reeducă și le deschide orizonturile. Atunci când revin acasă, mulți dintre ei încearcă, iar unii chiar reușesc să schimbe lucrurile.
|
Șeful suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, a fost reținut din nou cu puțin timp în urmă. Informația a fost confirmată pentru Jurnal.md chiar de către el. Morari ne-a comunicat că acum se află la PCCOCS, la audieri.
( ) Citeşte tot articolulCel puțin 15 muncitori migranți care dormeau pe marginea unei șosele din India au murit după ce un camion scăpat de sub control i-a călcat, informează digi24.ro. Alte șase persoane au fost grav rănite în accidentul petrecut marți dimineață, au anunțat autoritățile locale.
( ) Citeşte tot articolulLuna Februarie aduce schimbări importante în viața zodiilor, surprize pentru unii și dezamăgiri, mai mici sau mai mari pentru alții. În a doua lună din an apar pot apărea persoane cheie în viața unor zodii care le vor aduce noi perspective de cuplu, sau de business.
( ) Citeşte tot articolulPeste 130 de mașini au fost implicate într-un accident în lanţ produs pe o autostradă din Japonia din cauza unei furtuni de zăpadă. În urma impactului, o persoană a murit, iar 12 au fost rănite, informează Reuters.
( ) Citeşte tot articolulÎn contextul unor declarații publice, în care au fost prezentate informații denaturate privind nivelul de pregătire a țării pentru recepționarea vaccinului anti-COVID-19, dar și acțiunile MSMPS de a asigura Republica Moldova cu vaccin, reiterăm următoarele:
( ) Citeşte tot articolulOpozantul rus Alexei Navalnîi va rămâne în arest pentru 30 de zile, au anunțat autoritățile ruse, la mai puțin de 24 de ore de la revenirea sa în țară și la cinci luni de la momentul în care a fost otrăvit cu agentul neurotoxic noviciok, relatază CNN.
( ) Citeşte tot articolulO vorbă din popor spune că un măr pe zi ține doctorul la distanță. Așa și este! Merele au foarte multe beneficii pentru sănătatea noastră și ar trebui să le introducem în dietă. Iată de ce e bine să consumi un măr pe zi. Beneficiile sunt uimitoare, scrie stiridinlume.ro.
( ) Citeşte tot articolulMeteorologii prognozează pentru ziua de astăzi temperaturi de până la minus opt grade Celsius, iar vântul va sufla din Sud spre Vest, de la slab spre moderat. Pentru data de 20 ianuarie, meteorologii anunță că vremea se va încălzi ușor.
( ) Citeşte tot articolulMersul pe jos are numeroase beneficii. Te ajută să slăbeşti, îţi protejează inima şi poate fi un excelent remediu pentru durerile articulare. Oamenii cred deseori că aceasta nu este o formă de mişcare, ci mai degrabă o modalitate de recreere, însă nu este complet...
( ) Citeşte tot articolul