Astăzi 12 Iulie 2020, Duminică - Ultima actualizare la ora 11:08
Abonamente

Cultură 24 Iunie 2014, ora 06:59

DOSARECelălalt Mihai Eminescu: cronicarul conservator

Marime Font

Foto: Metropotam.ro

Dincolo de creaţiile în rime şi de proza fantastică, obligatorii în orice programă şcolară, poetul naţional al României s-a afirmat şi ca om politic, doctrinar pasionat şi gazetar acid. 

În „cartea de vizită“ a lui Mihai Eminescu (de la naşterea căruia se vor împlini pe 15 ianuarie 163 de ani), cea care este distribuită fiecărui copil şi elev din România, stă scris „poet naţional“. Este adevărat, majoritatea elevilor i-au cunoscut şi latura de prozator, tot prin programa şcolară anuală.

Mult mai puţin cunoscută este însă activitatea sa de cronicar.

Loading...


Şi nu întâmplător. Spre deosebire de poezia sa duioasă, muzicală şi extrem de prietenoasă sau de proza sa cu iz fantastic, activitatea de ziarist a lui Mihai Eminescu s-a dus printre concepte aride, critici, dezbateri de idei, programe politice, sociale şi economice, dar şi concepte filosofice occidentale şi idei despre patriotismul naţional.

George Călinescu afirma, referindu-se la vocaţia de gazetar a lui Eminescu, că „este poate cel dintâi gânditor politic român care să-şi sprijine doctrina pe economie“. Acelaşi critic literar afirma că ziaristul avea „noţiuni integrale de istoria problemelor şi doctrinelor filozofice“ şi că era „apt să priceapă şi să mânuiască abstracţii oricât de înalte“. Şi nu era puţin lucru, mai ales privind către perioada din istoria presei româneşti în care Eminescu s-a afirmat. Una în care ziariştii erau, în general, fie simpli doctrinari de partid, instruiţi să răspândească un mesaj politic, fie gazetari cu rol pur informativ, de transmitere a unor informaţii de interes general către populaţie.

Mai aproape de zilele noastre, criticul literar şi academicianul Eugen Simion este şi mai tranşant. „Eminescu a marcat în mod indiscutabil istoria presei româneşti, este unul din marii gazetari pe care i-a avut România. Publicistica lui ar trebui predată în şcolile de jurnalism pentru că tinerii ar avea ce învăţa“, afirmă Simion, cimentând practic influenţa, de peste secole, a poetului şi prozatorului convertit pentru câţiva ani în gazetar.

Redactor-şef la „Timpul“

Activitatea jurnalistică a lui Eminescu nu este deloc de neglijat. Cu excepţia unor ziare de provincie, în care a scris mai degrabă sporadic, poetul a ţinut în viaţă publicaţia de casă a conservatorilor din România, ziarul „Timpul“. A scris aici între 1877 şi 1883, fiind şi redactor-şef, în perioada 1880-1881.

A făcut propagandă conservatorismului, dar a şi vânturat idei noi, nu neapărat în concordanţă cu idealurile conducerii de partid, fapt ce i-a atras şi critici. Ba chiar există biografi, şi deloc puţini, care afirmă că implicarea şi conştiinciozitatea sa în îndeplinirea obligaţiilor de redactor, oboseala, dezamăgirile şi situaţia materială precară au fost elemente-cheie ce au dus la declanşarea crizei maniaco-depresive din iunie 1883.

Urmează aşadar, la împlinirea a 163 de ani de la naşterea poetului, o încercare pentru un alt fel de portret al lui Eminescu. Cum era Eminescu conservatorul? Care erau idealurile sale politice? Cum vedea şi, mai ales, cum îşi dorea Ţara Românească?

„Partidul Conservator mi-a făcut onoarea de a-mi încredinţa direcţiunea politică a ziarului şi am primit cu atât mai voios această sarcină.”

„Eminescu lucrează cu zel şi cu mai multă credinţă decât mine. Nu-l strică decât lipsa lemnelor de foc.” (Ioan Slavici)

„N-am cu ce veni. 100 de franci am pe lună. Dă bani de drum şi vin!“ (Eminescu către Slavici)

În octombrie 1877, Eminescu lucra la „Curierul de Iaşi“. Salariul era unul extrem de modest, negociat pe baza unui contract verbal, însă avea libertate editorială deplină. În ochii prietenilor junimişti din Iaşi şi din Bucureşti, poetul era vârful gazetarilor de orientare conservatoare, iar abilităţile sale polemice îi asiguraseră practic funcţia neoficială de teoretician al partidului.

Când Ioan Slavici îi face propunerea de a se muta la Bucureşti, fiindu-i încredinţate destinele ziarului „Timpul“, principalul organ de presă al Partidului Conservator, Eminescu se grăbeşte să-i răspundă afirmativ. În cântărirea deciziei a stat, în primul rând, partea materială, dar este drept, după cum afirma şi scriitorul într-o epistolă din perioada respectivă, şi faptul că Iaşii îi „deveniseră nesuferiţi“.

„N-am cu ce veni. Asta m-a făcut să-mi ţin gura până acuma. 100 de franci am pe lună. Din ce dracu’ să plec? Am şi bagaje. Cu ce să transport aceste roiuri de avere, mobilă în sensul larg al cuvântului? În acest sens îi scriu şi maestrului nostru: A nu munci şi a nu avea – just. A nu munci şi a avea – superb! A munci ca mine şi a nu avea – deplorabil! A munci şi a avea – just. Prin urmare, deja considerentul din urmă m-ar face să vin la Bucureşti pe aripile lui Aeolos (n.r. − zeul vânturilor în mitologia greacă). Aşadar, dă bani de drum şi vin!“, îi scria Eminescu lui Slavici.

Sosirea şi primele conflicte

Odată ajuns în mijlocul redacţiei, Eminescu intră în elementul său. O confirmă chiar prietenul Slavici, cel care îi scria lui Costache Negruzzi, în 14 decembrie 1877: „Să vă vorbesc de Eminescu, el lucrează cu zel şi cu mai multă credinţă decât mine. Nu-l strică decât lipsa lemnelor de foc“.

De altfel, lipsa banilor este o temă recurentă în istoria de la acel moment a ziarului „Timpul“. Acelaşi Slavici se plângea în epistole, înaintea sosirii lui Eminescu la Bucureşti, de lipsa banilor, de plecarea ziariştilor de la redacţie, în căutarea unor noi locuri de muncă, preferabil remunerate, dar şi de faptul că „«Timpul» a devenit un ziar pe care nimeni nu-l mai citeşte“. În rarele situaţii în care salariile soseau la data stabilită, acestea erau cu mult sub ceea ce le fusese promis redactorilor. Acelaşi Ioan Slavici: „Şi în zadar aştept, în zadar străduiesc. Din 1200 de lei noi, ce aş avea să primesc, abia am putut scoate cu ţârâita 370 de lei noi“.

Sosirea lui Eminescu la „Timpul“ avea să trezească redacţia la viaţă. Bucurându-se de respectul membrilor marcanţi ai partidului, dar şi de admiraţia ziariştilor şi a scriitorilor din jurul publicaţiei, Eminescu ajunge curând stăpânul ziarului.

Caracterul său direct şi fără concesii îl aduce chiar în conflict deschis cu restul conservatorilor. Iată, bunăoară, ce-i scria I.A. Cantacuzino lui Titu Maiorescu, la câteva luni de la sosirea lui Eminescu la ziar: „Iubite domnule Maiorescu. Încă o dată mă văd obligat să apelez la intervenţia dumneavoastră. Tânărul acesta (n.r. – Mihai Eminescu) e atât de pătruns de ură împotriva ruşilor, încât cu toate sfaturile mele, ba ce e mai mult, desconsiderându-le şi pe ale dumneavoastră, stăruie în a face din «Timpul» organul personal al antipatiilor sale. (...) Din toate punctele de vedere îmi faceţi şi mie personal un serviciu, căci prea mult duc grija nepreacugetatelor sale ameninţări“.

Un Eminescu scindat

În ceea ce-l priveşte pe Eminescu, mărturiile sale, desprinse din articole de presă, dar şi din epistole către prieteni, converg în portretul cuiva profund scindat.

Pe de-o parte, poetul era extrem de mândru de misiunea ce-i fusese încredinţată, iar atacurile din peniţă, duse pe tărâmul polemicii, păreau să-l facă să se simtă ca peştele în apă. „Partidul Conservator mi-a făcut onoarea de a-mi încredinţa direcţiunea politică a ziarului şi am primit cu atât mai voios această sarcină, cu cât lupta dintre guvern şi opoziţie, în general, şi în special activitatea pe terenul ziaristicii promite a fi, de acum înainte, mai roditoare“.

Pe de altă parte însă, noua slujbă presupunea un program infernal, de la primele ore ale dimineţii, până seara târziu şi, implicit, o diminuare serioasă a timpului alocat creaţiilor literare. Acest fapt, combinat cu nota oarecum mecanică implicată de activitatea zilnică la gazetă, avea să-l facă pe Eminescu, nu de puţine ori, să-şi blesteme decizia de a se înhăma într-o astfel de muncă.

Un exemplu în acest sens vine dintr-o scrisoare în care, referindu-se la munca repetitivă pe care o făcea în redacţie, unde trebuia să transforme în ştiri fluxul sosit pe telegraful agenţiei de presă „Havas“, în prezent „Reuters“, poetul scria: „Bat telegramele Havas, arză-le-ar focul să le arză!“.

„În acest sens îi scriu şi maestrului nostru: A nu munci şi a nu avea – just. A nu munci şi a avea – superb! A munci ca mine şi a nu avea – deplorabil!” Mihai Eminescu.

Baza teoretică: sistemele filosofice germane

„Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România şi dintr-o parte şi dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata şi deplina înţelegere a instituţiilor noastre de azi ne trebuie o generaţiune ce-avem de-a o creşte de-acu-nainte. Eu las lumea ca să meargă cum îi place dumisale – misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţării e creşterea morală a generaţiunii tinere şi a generaţiunii ce va veni. Nu caut adepţi la ideea cea întâi, dar la cea de a doua sufletul meu ţine ca la el însuşi.“

Aşa îşi rezuma crezul jurnalistic Mihai Eminescu, şi, chiar şi din această frază, putem trage prima concluzie asupra viziunii pe care poetul o avea asupra gazetăriei: nu muncă informativă, ci activitate de formator de opinie.

Structural, Eminescu era lipsit de orice pregătire formală în calitate de jurnalist, însă modul în care el concepea şi redacta materialele era mai degrabă inspirat din curentele filosofice ale epocii, în special cel creat de Arthur Schopenhauer.

Deşi găsea sistemul acestuia „prea puţin elaborat“, Eminescu era atras de combinaţia de filosofia dreptului, a statutului şi a istoriei, prezentă în opera germanului. Majoritatea timpului alocat activităţii jurnalistice a fost folosit de Eminescu pentru completarea personală a sistemului schopenhauerian, pentru a găsi soluţia la problema considerată ca fiind cea mai adâncă, la respectivul moment istoric: celebra dilemă, teoretizată de Titu Maiorescu, a „formelor fără fond“.

Modernizarea românească

Potrivit lui Eminescu, perioada de naştere a formelor fără fond – „epoca de tranziţiune“ – este cea cuprinsă între 1848 şi 1866, când s-au copiat masiv forme instituţionale din Europa Occidentală.

Astfel, gazetarul dezbate esenţa procesului de modernizare românească, pornind de la premisa că românii nu au participat la edificarea noii civilizaţii moderne, ci doar au adoptat prin copiere o cantitate enormă de forme care cu greu puteau fi configurate în structuri instituţio­nale eficiente. „În loc ca un spirit nou de muncă şi de iubire de adevăr să intre în formele vechi ale organizaţiei noastre, s-au păstrat din contră incultura şi vechiul spirit bizantin, care au intrat în formele nouă ale civilizaţiei apusene. Nu ceva esenţial, nu îmbunătăţirea calităţii a fost ţinta civilizaţiei române, ci menţinerea tuturor neajunsurilor vechi, îmbrăcate în reforme foarte costisitoare şi cu totul în disproporţie şi cu puterea de producţiune a poporului şi cu cultura lui intelectuală“, nota Eminescu.

Acesta este punctul zero de la care poate porni analiza mesajul politic al gazetarului Mihai Eminescu. Şi tot de aici pot fi înţelese şi reacţiile poetului legate de principalele evenimente din epocă.

Ziaristul-căutător de soluţii

Probabil cel mai fierbinte punct din gazetăria eminesciană este cel denumit generic „chestiunea izraelită“, tematică ce naşte şi astăzi aprigi dezbateri. Contextul istoric este simplu. Până la Congresul de la Berlin, din 1878, articolul 7 din Constituţie prevedea că „numai străinii de rit creştin vor putea obţine naturalizarea“. Odată cu întâlnirea din actuala capitală a Germaniei, României i s-a cerut renunţarea la această prevedere, în schimbul recunoaşterii independenţei statale. În acest punct, ideile politice ale lui Eminescu au intrat în conflict cu cele ale reprezentanţilor ţării.

Primii vizaţi: evreii şi grecii

Potrivit gazetarului, realităţile sociale şi economice ale vremii nu impuneau acordarea cetăţeniei române evreilor. Această idee era susţinută printr-o ipoteză, în care cronicarul încerca să explice cum în ţările de unde au emigrat, evreii au fost împiedicaţi să practice meşteşugurile şi au fost astfel constrânşi să se ocupe cu negoţul şi specula. Tot Eminescu afirma că influenţa nefastă a evreilor asupra societăţii româneşti s-a datorat faptului că ei s-au manifestat ca o structură străină şi duşmănoasă „întrebuinţând în locul cuţitului şi pistolului băuturi falsificate cu otrăvuri“.

„Solidari între ei, înţelegându-se şi contractând într-o limbă neînţeleasă pentru poporul nostru, judecându-şi conflictele înaintea rabinilor, au format o naţie în naţie, un stat în stat şi un stat duşman existenţei noastre, având în vedere ruina şi pierderea populaţiunilor noastre“, nota cronicarul.

Cel mai important element ideologic desprins din această teorie este cel cunoscut sub denumirea de „teoria păturii superpuse“. Potrivit lui Eminescu, popoarele se diferenţiază unele de celelalte prin trăsături psihice bine precizate. Sub influenţa determinismului riguros care domina epoca şi din care poetul s-a inspirat masiv, caracterul oamenilor este strict determinat de înaintaşi, prin moştenire. Astfel, interacţiunea diferitelor popoare este o confruntare între mentalităţile lor diferite. Or, afirma gazetarul, psihologia românilor este dictată de faptul că erau o naţie de păstori, „un popor plin de originalitate şi de-o feciorească putere formată printr-o muncă plăcută, fără trudă“.

În această calitate, românii au intrat în contact cu popoarele „bătrâne“: grecii şi evreii. Dacă despre evrei am văzut cum scria Eminescu, grecii erau numiţi „un neam în care s-a încuibat privirea viclenă, chiorâşă şi mioapă şi fizionomia de capră, în înclinarea de-a avea cocoaşă.“

Ţăranii, clasa pozitivă

Unul dintre punctele principale ale atacului eminescian la adresa evreilor poate fi regăsit în critica acidă la adresa liberalului C.A. Rosetti, „duşman politic“, dar şi deţinătorul ziarului concurent, „Românul“.

Într-un articol extrem de acid, publicat în 1881, Eminescu reda lista numelor unora dintre cei invitaţi la un banchet organizat de Rosetti. Din cei aproximativ 300 de participanţi, Eminescu enumera 92 de nume străine, 16 nume curat româneşti, restul fiind „de provenienţă obscură“. Concluzia: acestea erau „elementele determinante ale României“.

Gazetarul Eminescu nu a fost însă doar un critic, dornic să dărâme totul. În majoritatea editorialelor sale desfiinţează proasta orânduire a naţiunii, dar şi caută soluţii pentru problemele sociale cele mai presante.

O mare parte a acestor dezbateri au loc pe subiectul învăţământului românesc, însuşit imediat de ziarist, fie şi doar prin trecutul său de revizor şcolar. Eminescu insistă asupra ideii potrivit căreia şcoala trebuie, în primul rând, să formeze caracterul, rămânând pentru treptele superioare să transmită cunoştinţe pozitive de specialitate. „Învăţătura consistă în mulţimea celor ştiute, cultura în multilateralitatea cunoştinţelor, creşterea nu consistă nici într-una, nici într-alta. Ea consistă în influenţa continuă pe care o au lucrurile învăţate asupra caracterului şi în disciplinarea inteligenţei“, nota Mihai Eminescu.

O altă problemă intens discutată era cea a ţărănimii. Gazetarul susţinea că ţărănimea era singura clasă pozitivă a societăţii româneşti, pe munca ei sprijinindu-se toate instituţiile înfiinţate de la Unirea din 1859. În acelaşi timp, punea starea proastă a ţăranilor pe seama abuzurilor administraţiei, propunând drept soluţie ca funcţionarii să nu mai fie aleşi conform „interesului electoral“, ci ţinând cont de capacitatea, experienţa şi integritatea lor.

În fine, Eminescu a fost şi un critic al aleşilor ţării, descriind lucrările parlamentare ca fiind „o farsă constituţională“. Gazetarul, autorul primei cronici parlamentare autentice de la noi, scria cum, după ce parlamentarii îşi pierdeau timpul cu discursuri politice de faţadă, la sfârşitul sesiunii parlamentare ajungeau ca într-o singură şedinţă, de la ora 9 seara şi până la ora 2 după miezul nopţii, să voteze bugetul statului, bugetul armatei şi legea responsabilităţii ministeriale.

„Verzi şi uscate, vrute şi nevrute, poveşti scrise pe apă, proorociri despre lucruri trecute, c-un cuvânt negustorie grea ca fulgul pe apă, iată zilnica ocupaţie a Camerei luni întregi dupăolaltă“, scria ironic Eminescu.

Conservatorii vechi şi noi

Partidul Conservator a fost fondat pe 3 februarie 1880 în Bucureşti, pe baza unor doctrine ale diverselor grupuri conservatoare existente dinainte. Precursorii partidului au fost gruparea „Juna Dreaptă“ (fondată în noiembrie 1868) şi ziarul „Timpul“ (fondat în martie 1876). Partidul se baza pe susţinerea marilor proprietari de pământ, a burgheziei şi a unor intelectuali. La începutul secolului XX, după două mandate lungi ale principalilor lideri, Lascăr Catargiu şi Petre Carp, partidul a suferit mai multe rupturi, desfiinţându-se, de drept, în 1918. Doctrina a fost reluată în 1991, odată cu reînfiinţarea Partidului Umanist Român (actualul Partid Conservator). De altfel, actualul PC se consideră continuatorul Partidului Conservator istoric din România, deşi nu există nicio legătură directă între cele două partide. Fondatorul actualei grupări politice este Dan Voiculescu.

Câteva concluzii: ce rămâne în urma unui gazetar

Aşadar, după cum spune şi titlul de mai sus, ce rămâne în urma gazetarului Mihai Eminescu? Idei, soluţii, dezbateri? Sau poate un stil nou, un alt mod de a combate în scris, o altă stilistică destinată maselor largi?

Le-am dat cuvântul, la încheiere, unor admiratori declaraţi ai poetului naţional: criticul literar Dan C. Mihăilescu şi academicianul Eugen Simion. Ambii au fost rugaţi să răspundă la două întrebări. În primul rând, pot fi regăsite influenţe ale convingerilor politice ale lui Eminescu în opera sa literară? Şi, nu în ultimul rând, ce amprentă a lăsat Mihai Eminescu în istoria presei din România? Iată ce-au avut de zis. 

Sursa: Historia.ro

 Urmărește știrile Timpul.md pe Telegram
loading...
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Internațional 12 Iulie 2020, ora: 10:51

40.000 de ruși au scandat „PUTIN, DEMISIA” în timpul protestelor față de arestarea unui guvernator din Orientul Îndepărtat

40.000 de ruși au scandat „PUTIN, DEMISIA” în timpul protestelor față de arestarea unui guvernator din Orientul Îndepărtat

Zeci de mii de oameni au strigat "Putin, demisia" în timpul unui protest față de arestarea unui guvernator local dintr-un oraș aflat la granița cu China și aproape de oceanul Pacific, scrie Digi24.ro

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Iulie 2020, ora: 11:29

Față de iunie 2019 prețurile la Fructe au crescut cu aproape 40% la ouă cu 57% iar la energia electrică cu 10%

Față de iunie 2019 prețurile la Fructe au crescut cu aproape 40% la ouă cu 57% iar la energia electrică cu 10%

Biroul Naţional de Statistică informează că în luna iunie 2020 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni) a constituit 4,25%, inclusiv la: produse alimentare – 8,48%, mărfuri nealimentare 0,30% și servicii prestate populaţiei – 3,53%.

( ) Citeşte tot articolul

UE / Nato 11 Iulie 2020, ora: 10:53

Statele Unite ar urma să investească peste 130 de milioane de dolari pentru modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021

Statele Unite ar urma să investească peste 130 de milioane de dolari pentru modernizarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021

Potrivit publicației Stars and Stripes, citată de hotnews.ro, baza de la Câmpia Turzii va deveni un hub pentru operațiunile Forțelor Aeriene SUA în sud-estul Europei.

( ) Citeşte tot articolul

Moldova 11 Iulie 2020, ora: 10:17

CNA-ul condus de consilierul lui Dodon anunță un „mare” caz de corupție / A încercat să mituiască un polițist de frontieră cu... 100 de dolari. MARELE CORUPT riscă 5 ani de închisoare

CNA-ul condus de consilierul lui Dodon anunță un „mare” caz de corupție / A încercat să mituiască un polițist de frontieră cu... 100 de dolari. MARELE CORUPT riscă 5 ani de închisoare

Un bărbat din Ceadîr-Lunga este cercetat penal de ofițerii Direcției Generale Teritoriale Sud a CNA și procurorii anticorupție într-un dosar de corupere activă. Acesta ar fi propus unui ofițer de investigații din cadrul Direcției regionale Sud a Poliției de frontieră 100 de...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 11 Iulie 2020, ora: 10:09

Fostă ministră a Justiției, despre rezilierea contractului de concesionare a aeroportului: „Dodon face în fel și chip ca țara să piardă 900 mln USD”

Fostă ministră a Justiției, despre rezilierea contractului de concesionare a aeroportului: „Dodon face în fel și chip ca țara să piardă 900 mln USD”

Urmăriți acțiunile lui Dodon dacă vreți să vedeți cum mai zboară un miliard de dolari din Republica Moldova. Astfel a comentat fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, acțiunile de ieri ale guvernării privind rezilierea contractului de concesionare a Aeroportului Internațional...

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 11 Iulie 2020, ora: 09:01

O familie din România câștigă, în medie, puțin peste 1.000 euro/lună

O familie din România câștigă, în medie, puțin peste 1.000 euro/lună

Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării din România, în termeni nominali, au fost de 5.119 lei în primul trimestru al acestui an, din care s-au cheltuit în medie 4.269 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS).

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 11 Iulie 2020, ora: 08:40

Ungurii tocmai au luat o decizie scandaloasă. Au bătut palma cu rușii într-un domeniu sensibil

Ungurii tocmai au luat o decizie scandaloasă. Au bătut palma cu rușii într-un domeniu sensibil Foto: simbol

Conform unui comunicat, compania energetică controlată de statul ungar MVM Zrt. și Rusatom Service Rt., filială a corporației ruse de stat pentru energie atomică Rosatom, au înființat o firmă mixtă în Ungaria.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 11 Iulie 2020, ora: 08:30

Republica Moldova primeşte a doua tranşă din asistenţa macrofinanciară oferită de Uniunea Europeană

Republica Moldova primeşte a doua tranşă din asistenţa macrofinanciară oferită de Uniunea Europeană

Comisia Europeană, în numele UE, a aprobat vineri, 10 iulie, debursarea a 30 de milioane de euro din asistența macrofinanciară pentru Republica Moldova. Aceasta este cea de-a doua și ultima tranșă din cadrul actualului program de asistență macrofinanciară, prima tranșă în...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 11 Iulie 2020, ora: 07:37

Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, a fost prinsă de poliţişti în Italia

Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de închisoare cu executare, a fost prinsă de poliţişti în Italia

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica va fi adusă în ţară, vineri seară, după ce fusese dată în urmărire de poliţie, potrivit conducerii Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 11 Iulie 2020, ora: 07:37

Cunoscutul actor Vladimir Ciobanu a fost diagnosticat cu leucemie: „Este internat la Iași și are nevoie de sânge pentru transfuzii”

Cunoscutul actor Vladimir Ciobanu a fost diagnosticat cu leucemie: „Este internat la Iași și are nevoie de sânge pentru transfuzii”

 Cunoscutul actor Vladimir Ciobanu, cel care l-a interpretat pe Mihai Eminescu în filmul „Luceafărul”, ar fi fost diagnosticat cu leucemie, iar în aceste clipe se află în stare gravă la Institutul Regional de Oncologie Iași. Potrivit prietenilor și...

( ) Citeşte tot articolul

Lumea 11 Iulie 2020, ora: 07:30

Condamnare la închisoare pe viaţă pentru intenţia de a ataca locaţii turistice din Londra

Condamnare la închisoare pe viaţă pentru intenţia de a ataca locaţii turistice din Londra

 Justiţia britanică a condamnat joi la închisoare pe viaţă un fost şofer al companiei Uber care intenţiona să comită atacuri cu armă de foc şi cuţit în locaţii turistice din Londra, după ce fusese achitat de acuzaţii de terorism, relatează AFP.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 11 Iulie 2020, ora: 07:28

Un francez suspectat de abuzarea sexuală a peste 300 de minori, arestat la Indonezia

Un francez suspectat de abuzarea sexuală a peste 300 de minori, arestat la Indonezia

Poliţia din capitala indoneziană Jakarta a anunţat vineri arestarea unui bărbat cu cetăţenie franceză suspectat că a abuzat sexual peste 300 de minori, transmite dpa.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 11 Iulie 2020, ora: 07:08

Coronavirus: O echipă specializată a OMS se îndreaptă spre China pentru a organiza o investigaţie asupra originii virusului

Coronavirus: O echipă specializată a OMS se îndreaptă spre China pentru a organiza o investigaţie asupra originii virusului

 Experţii OMS, specialişti în biologie şi epidemiologie, vor colabora cu oameni de ştiinţă din China pentru a stabili sfera de acţiune şi parcursul investigaţiei, după cum a declarat purtătoarea de cuvânt a OMS, Margaret Harris, în cadrul unei informări de presă.

( ) Citeşte tot articolul

Horoscop 11 Iulie 2020, ora: 07:00

Horoscopul zilei de azi, SÂMBĂTĂ 11 IULIE 2020. Chiron intră în retrograd! Adevărul iese la iveală

Horoscopul zilei de azi, SÂMBĂTĂ 11 IULIE 2020. Chiron intră în retrograd! Adevărul iese la iveală

Chiron isi incepe astazi miscarea retrograde si simti ca vrei sa tipi. Tipi de durere? Plangi de furie? Strigi dupa ajutor? Sau toate la un loc? Luna intra in Berbec, iar Berbecul nu stie de gluma. Este timpul sa iti onorezi propriile sentimente si sa actionezi. Pe masura de Luna face cuadratura...

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 11 Iulie 2020, ora: 06:50

A patra seară de proteste în Belgrad. Sârbii au rupt gardul din fața Parlamentului

A patra seară de proteste în Belgrad. Sârbii au rupt gardul din fața Parlamentului

Mii de protestatari din Belgrad au rupt gardul din fața clădirii Parlamentului sârbesc și au urcat scările acestuia pentru a aprinde torțe, potrivit Balkan Insight. Aceasta este a patra seară de proteste în capitala Serbiei față de modul în care guvernul a gestionat perioada de...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 11 Iulie 2020, ora: 06:48

CINE SUNT GĂGĂUZII / Rătăciți prin istorie

CINE SUNT GĂGĂUZII / Rătăciți prin istorie

Dosarul găgăuzilor se constituie într-unul dintre cele mai interesante şi mai puţin cunoscute episoade ale istoriei moderne ale românilor de pe ambele maluri ale Prutului. 

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 11 Iulie 2020, ora: 00:58

Sfânta Sofia: Grecia condamnă gestul Turciei pe care-l consideră „o provocare a lumii civilizate”

Sfânta Sofia: Grecia condamnă gestul Turciei pe care-l consideră „o provocare a lumii civilizate”

„Grecia condamnă cu tărie” decizia Turciei care deschide calea transformării fostei Hagia Sofia din Istanbul în moschee, a declarat premierul grec Kyriakos Mitsotakis, vineri seara, potrivit AFP.

( ) Citeşte tot articolul

Editorial 10 Iulie 2020, ora: 20:40 de Alecu Reniță

STATALITATEA DODONISTĂ – CÂT DE REPREZENTATIVĂ ESTE?

În spaţiul public se aruncă mesaje-cheie menite să buimăcească lumea şi să-l avantajeze pe Igor Dodon. Nu ştiu câte din mesajele-cheie sunt lansate din prostie sau la comanda stăpânilor lui Igor Dodon. În ultimele 2-3 luni, „cârtiţele” din...

( ) Citeşte tot articolul
Current tier / breakpoint: xs sm md lg xl (= visible only on this breakpoint)

.hidden-xs-down .hidden-sm-down .hidden-md-down .hidden-lg-down

.hidden-xs-up .hidden-sm-up .hidden-md-up .hidden-lg-up .hidden-xl

.hidden-xs (only) .hidden-sm (only) .hidden-md (only) .hidden-lg (only) .hidden-xl (only)