Astăzi 25 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 13:37
Abonamente

Actualitate 13 Septembrie 2017, ora 14:42    Din editia print

VIDEOCele mai de succes modele europene de învățământ

Marime Font

Colaborare şi socializare în loc de competiţie acerbă. Fericire în loc de stres şi teamă. Sunt principiile de bază ale sistemului de educaţie din Finlanda, lăudat de mai toată lumea. Pentru elevii finlandezi, şcoala nu mai este locul unde merg pentru că trebuie. Abia aşteaptă să îi reîntâlnească pe colegii de clasă şi pe profesori. În loc de lecţii aride, copiii au parte de discuţii captivante şi experimente care îi ţin departe de plictiseală şi rutină.


 

Vă amintiţi orele de matematică de care se temeau mulţi dintre noi? Sau cele de istorie, pe care mulţi le considerau plictisitoare pentru că păreau un şir nesfârşit de ani şi domnitori pe care nu îi cunoşte nimeni? Finlandezii au eliminat aceste temeri. În centrul şcolii lor nu este materia, ci elevul. El trebuie să se simtă bine şi să vrea să stea la şcoală, nu să aştepte cu disperare clopoţelul.



Pentru finlandezi, cel mai important câştig al şcolii este când elevii termină cursurile şi ştiu ce vor să facă în viaţă: să fie sportivi, profesori, medici sau avocaţi. Reuşesc asta fără să fie obligaţi să reţină informaţii după informaţii. Mai mult, spre deosebire de sistemele de educaţie din foarte multe ţări, pentru copiii finlandezi nici temele pentru acasă nu mai sunt ce erau odată.

Iar când primesc teme pentru acasă, totuşi, elevii finlandezi se bucură să descopere că sunt atât de simple încât le mănâncă foarte puţin timp.

La fel ca mulţi americani şi europeni, Michael Moore, un autor de documentare, voia să îşi dea seama cum reuşesc finlandezii să aibă cel mai bun sistem de educaţie din lume, fără să canalizeze toate energiile copiilor spre reţinerea de informaţii. A aflat, şi noi odată cu el, că şcoala finlandeză este în primul rând practică. Îi ajută pe copii cum să se descurce în tot soiul de situaţii, să ia decizii de mici. Pentru ca fiecare elev să primească din partea profesorilor cât mai multă atenţie, într-o clasă sunt cel mult 20 de copii. Foarte important, diferenţele dintre şcolile de la oraşe şi cele de la sate nu există. Rezultatele se văd. Potrivit statisticilor, 90% dintre elevi termină liceul, iar 66% dintre ei urmează o facultate.

„Ne mutăm acum în Franţa, unde douăsprezece milioane de elevi au început şi ei anul şcolar sub semnul schimbărilor. Dar nu ca la noi. La ciclul primar”, afirmă Mihai Maci, conferenţiar universitar.

„Vor sa aiba clase alcătuite din 12, maximum 14 elevi. Nu mai vor să aibă clase alcătuite din 20-25-30 de copii. La noi înteleg că se merge chiar și până la 40”, adaugă Mihai Maci, conferenţiar universitar.

Conferenţiarul conferenţiar universitar Mihai Maci predă la Oradea, a participat la multe schimburi de experienţă cu colegi din Hexagon şi ştie bine sistemul de învăţământ din Franţa. Crede că dacă tot vor miniştrii să facă reformă în Educaţie, ar trebui să preia ceva de la francezi.

42% din elevii români pot să scrie şi să citească, dar nu înţeleg textele studiate. Probleme asemănătoare sunt şi în Franţa, iar autorităţile nu se jenează să acţioneze nici când tinerii au depăşit liceul.

„Foarte multe universități au luat această inițiativă de a introduce cursuri de recuperare lingvistică. Cursuri în care elevii învață să citească și să scrie, așa cum înveți în școala primară. Nu trebuie să ne fie rușine de lucrul acesta”, precizează Mihai Maci, conferenţiar universitar. 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Februarie 2018, ora: 15:08

Obiectele mărunte ingerate de copii le pun viața într-un adevărat pericol

Obiectele mărunte ingerate de copii le pun viața într-un adevărat pericol Din editia print

Baterii, agrafe, piuneze, monede, piese de la jucării – aceste și alte obiecte mărunte pot deveni un adevărat pericol când sunt lăsate pe mâna unui copil de vârstă mică, care nu este supravegheat de un adult.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Chișinău – o cauză pierdută

Ori de câte ori călătoresc undeva nu mă pot abține să nu compar situația altora cu cea de la noi. Mai ales acum că am călătorit în Ucraina, la Odesa. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Inițiere în dialog

Îmi amintesc deseori de profesorul meu de Noul Testament din primii ani de facultate. El ne cerea insistent să nu intrăm în polemici. Nici într-un caz cu cei care vor să ne demonstreze că ei au dreptate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Constantin Tănase

De ce Roșca atacă intelectualitatea

Scrisoare către învățătorii și profesorii din școli, licee, colegii și universități 

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Februarie 2018, de Dan Nicu

Comratul „la datorie” din nou împotriva unioniştilor

Găgăuzii ar trebui informați despre beneficiile unirii în limba lor și în cea rusă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md