În primă fază, proiectul de reabilitare vizează construcția capitală a celor mai impracticabile porțiuni de drum. Este vorba despre tronsoanele care duc spre punctele de trecere ”Larga-Kelmențî” (cca 5 km), ”Unguri-Bronnița” (cca 6,3km) și tronsonul cuprins între punctele de trecere ”Giurgiulești-Reni” și ”Giurgiulești-Galați” (cca 1,2 km).
Actualmente, starea nesatisfăcătoare a drumurilor de acces către ”Larga-Kelmențî” îi determină pe participanții la traficul transfrontalier să opteze pentru posturile vamale ”Otaci” sau ”Criva”, unde, în consecință, sunt atestate cele mai mari valori de trafic de la frontiera moldo-ucraineană. Potrivit datelor deținute, posturile vamale ”Otaci” și ”Criva” sunt traversate săptămânal de circa 6 449 și respectiv, 5916 unități de transport, în timp ce prin ”Larga-Kelmențî” sunt consemnate în Registrul traversărilor doar 941 de autovehicule. Astfel, reabilitarea acestor sectoare de drum ar permite degajarea traficului prin cele două posturi vamale, iar odată cu instituirea controlului vamal în ”Unguri-Bronnița” fluxurile menționate s-ar dispersa și mai mult.
De asemenea, se preconizează ca proiectul de reabilitare să includă și reparația porțiunilor de drum din proximitatea zonelor de control vamal care urmează a fi inaugurate la Sculeni, Costești și Giurgiulești, precum și extinderea acostamentului drumurilor de acces spre noua zonă de control vamal din Otaci.
În cadrul aceluiași proiect este planificată și reabilitarea căii de acces spre postul vamal ”Palanca” din direcția RM, iar porțiunea de drum înspre Ucraina va fi construită în cadrul proiectului de construcție a punctului de trecere ”Palanca” pentru realizarea controlului comun pe teritoriul țării noastre. Extinderea zonei de control vamal și construcția sectorului de drum înspre Ucraina va fi realizată prin intermediul PNUD Moldova, care este și partenerul de implementare a proiectului de construcție a noului punct de trecere. Costul lucrărilor pentru ambele porțiuni de drum este estimat la cca 730 000 euro, bani care urmează a fi alocați din fondurile guvernamentale.
Este de menționat că, aceeași problemă este atestată și în cazul drumurilor de acces de pe teritoriul Ucrainei, motiv pentru care subiectul urmează a fi inclus pe agenda următoarelor ședințe interguvernamentale, astfel încât demersurile de reabilitare a respectivelor porțiuni de carosabil să fie inițiate și de către partea ucraineană.
”Reabilitarea infrastructurii posturilor vamale și cea a căilor de acces reprezintă unul dintre obiectivele de bază ale Serviciului Vamal pentru anul 2018, prin urmare, întreprindem toate măsurile pentru a accelera implementarea acestor proiecte menite să vină în sprijinul tuturor participanților la traficul transfrontalier.”, a punctat Vitalie Vrabie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
