„Situată la intersecţia drumurilor bizantine şi a picturilor Europei de Sud-Est, icoana basarabeană are un context cu totul diferit de arta românească şi rusă”, a spus Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Artă. „Graţie muzeografilor restauratori care lucrează în muzeu avem această expoziţie excepţională. Starea de conservare a lucrărilor este impecabilă” a remarcat artistul plastic. Icoanele expuse oferă o viziune amplă asupra dezvoltării artei iconografice în secolele XVI-XIX în Basarabia şi în Rusia.
Iconograful Tudor Stăvilă, autorul lucrării „Istoria icoanei basarabene”, a spus la vernisaj că icoana basarabeană se deosebeşte semnificativ de icoana rusă, bulgară, sârbă, deoarece a fost creată mai târziu. „În Basarabia nu sunt atestate şcoli de zugravi. Nici bisericile, nici mănăstirile cele mai vechi nu aveau astfel de ateliere, fapt care ne face să credem că zugravii care au lucrat icoanele şi-au făcut şcoala în Moldova de peste Prut”, a menţionat iconograful.
„Din 1959 şi până în 1985, când au fost închise practic toate lăcaşele sfinte, o bună parte din patrimoniu a nimerit în arealul european, la licitaţii”, constată Tudor Stăvilă. „În bisericile de astăzi cele mai vechi icoane datează cu începutul secolului XX. Vrem noi sau nu, dar icoana rămâne componentă a artei medievale şi a artei româneşti”, a mai spus doctorul habilitat.
„Este ceva excepţional”, a remarcat despre expoziţie actorul şi regizorul Silviu Silvian Fusu. „Se vede că zugravii sunt unii din cei mai iscusiţi. Îmi place mult şi felul în care au fost expuse icoanele. Ai impresia că eşti în biserică, deşi spaţiul este mult mai mare”, a menţionat actorul.
Printre lucrările expuse este şi o icoană din secolul XVII, Maica Domnului Hodighitria, realizată pe Muntele Athos.
Sursa: Info-Prim Neo
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
