Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Social 28 Mai 2012, ora 06:50

Cerșetori cu venituri de mii de lei

Marime Font

Foto: Ramin Mazur
 
 
 

Cerşitul este o metodă de a obţine profituri, pentru unii, iar pentru alţii este unica modalitate de a-şi câştiga traiul. 

Unii cerşetori câştigă peste 500 de lei timp de o zi de muncă, o sumă care întrece cu mult veniturile zilnice ale multor angajaţi, muncitori. Cerşetorii din Chişinău se împart în două categorii. Cei independenţi, care stau şi „profesează” de sine stătător, fără să aibă cu nimeni treabă, şi cei care îşi schimbă permanent locul de cerşit şi care sunt supravegheaţi de „krîşă”, care apare şi dispare.

Locuri cu pondere mare pentru cerşit

Subterana ce se află la intersecţia bulevardului Ştefan cel Mare şi Sfânt cu strada Ismail este una dintre cele mai aglomerate treceri, iar la fiecare ieşire găsim în mod normal cel puţin doi cerşetori. Apropiindu-mă de o cerşetoare pentru a afla cum stau lucrurile, respectiva s-a speriat, şi-a apucat sacoşă cu câţiva lei în ea, spunând că nu ştie nimic, că a lipsit două zile, cu o teamă vădită ca nu cumva eu să fiu unul dintre acei care ar putea să-i ia banii.

Făcând câteva plimbări prin zona Autogării centrale, am intrat în dialog cu o parte dintre şoferi. Aceştia au afirmat că cerşitul prin autobuze se întâmplă pe unele rute doar. Nu toţi conducătorii auto permit cerşitul prin salonul microbuzelor şi autocarelor. Aşa-numiţii urlători care ne invită la Tighina, Tiraspol etc. tot afirmă că cerşetorii de la un timp au dispărut. Totodată, am fost martor cum în autocarul de pe ruta Chişinău - Anenii Noi a intrat o persoană cu piciorul rupt şi per tură a strâns vreo 20 de lei, iar dacă admitem că a mai intrat şi prin alte zeci de autocare, faceţi calculul.



Şi administraţia ÎS „Gările şi staţiile auto” susţine că cerşetorii s-au cam rărit în ultima perioadă. Directorul Oleg Platonov ne-a dat explicaţia: „Numărul cerşetorilor care mişunau prin autocarele parcate s-a redus considerabil, deoarece şoferii autocarelor nu permit accesul acestora în saloanele maşinilor. Starea sanitară a acestor oameni sărmani e jalnică. Cea mai aglomerată zonă cu cerşetori este cea a Pieţei Centrale şi a Autogării adiacente. La Gara de Sud-Vest, bunăoară, aproape nu sunt cerşetori, acolo fiind o piaţă mică”, spune Platonov.

Cerşetorii „dependenţi” şi cei „independenţi”

Nu este adevărat zvonul că toţi cerşetorii au supraveghetori, iar întreaga zonă a bd. Ştefan cel Mare este monitorizată de structuri ce impun oamenii să cerşească. Pe Constantin l-am găsit lângă sediul „Moldtelecom” şi ne-a spus că nu are treabă cu nimeni, este „cerşetor independent”. De asemenea, nu este exclus că cerşetorii care apar şi dispar în zona respectivă sunt aduşi şi puşi acolo de către cineva, susţine el. Un bătrân, care s-a prezentat Ion, cerşea pe acelaşi bulevard, în zona magazinului „Sport”. Ne-a spus că vine aici mai rar, pentru a nu avea probleme cu nimeni. „Ies la cerşit mai mult sâmbătă şi duminică. Nu am un loc permanent. Sâmbăta trecută am fost alungat de poliţişti - mi-au spus să dispar din drum, pentru că trebuia să treacă coloana funerară a Mariei Bieşu. Omul ne-a povestit că are uneori probleme cu alţi cerşetori şi supraveghetorii acestora. Un alt cerşetor, pe care l-am întâlnit pe bulevardul central între străzile Armenească şi Alecsandri, ne-a spus cu tristeţe că astă-iarnă a rămas fără un picior – i-a fost amputat din cauza frigului. Acum chiar că nu mai pot face altceva nimic decât să cerşesc”, ni s-a plâns el. „Am nevastă şi un copil mic acasă. Înainte mergeam şi lucram pe şantiere, acum nu mai pot. Bani în casă trebuie, de aceea mă aflu pe stradă cu mâna întinsă. Însă, planific să-mi pun o proteză din banii adunaţi din cerşit şi să mă pun din nou pe picioare”.

Niciun cerşetor n-a vrut să ne spună ce sumă câştigă pe zi. Operaţia matematică am făcut-o noi, prin metoda observaţiei. Stând de vorbă cu unul din ei timp de o jumătate de oră şi numărând oamenii care i-au aruncat câte un leu, iar alţii - câteva bancnote de cinci lei, am dedus că… nu va ajunge cu mâna goală acasă. Lunar, chiar dacă fluxul de oameni nu este constant, unii cerşetori de meserie pot obţine cam două-trei salarii medii bugetare, adică vreo opt mii de lei.


Ce crede poliţia despre aceşti oameni

Adrian Jovmir, purtătorul de cuvânt al Comisariatului General de Poliţie Chişinău, susţine că cerşitul nu contravine legii, deci nu există bază legală pentru ca poliţiştii să le interzică oamenilor să cerşească. Nimeni nu-i impune pe trecători să le dea bani, totul se face doar din milă. Jovmir a mai adăugat că şi în cazurile când anumiţi indivizi prestează servicii de divertisment, precum sunt trubadurii străzilor, de asemenea nu este nimic de făcut. Legea prevede pedepse doar pentru antrenarea minorilor în cerşit sau pentru persoanele/grupările care organizează cerşetoria. Şeful Serviciului minori din cadrul CGP Chişinău, Ruslan Teşu, a precizat pentru TIMPUL că în ultimii doi ani nu au fost reţinute grupări de acest gen, pentru că acestea ar fi dispărut. Respectivele structuri erau majoritatea preocupate să aducă persoane pentru cerşit din afara Chişinăului. Teşu ne-a asigurat că majoritatea cerşetoarelor care ajung la sector şi care implică minori în această îndeletnicire sunt venite din alte localităţi ale republicii. În aceste cazuri sunt avertizate organele de protecţie a drepturilor copiilor care, la rândul lor, aplică sancţiuni mamelor respective şi se poate ajunge chiar până la decăderea mamei din drepturile părinteşti. Cazuri de acest gen ajung practic în fiecare zi la poliţie, spune Ruslan Teşu.


Biserica face deosebire între cei sărmani şi cerşetorii de meserie

Ioan Ciuntu, parohul Bisericii „Sfânta Teodora de la Sihla”, a declarat pentru TIMPUL: „Poziţia mea personală în calitate de slujitor al bisericii este că trebuie să fim cu luare aminte şi cu dragoste pentru ei. Noi facem acest lucru într-o măsură oarecare, dar cred că în unele cazuri exagerăm când facem pomană sau căutăm o formulă de susţinere pentru cei care sunt cu adevărat necăjiţi. O bună parte dintre cerşetori sunt cu trupurile sănătoase, cu mâini şi picioare, şi cerşesc de dragul de a strânge bani. Aşa nu merge, astfel nu prosperăm. Când văd însă oameni lipsiţi de picioare sau de mâini care suferă vădit de ceva - nici nu se pune în discuţie, de unde nu ai, dă şi mulţumeşte-i lui Dumnezeu că ţi l-a scos în cale. Faci o pomană în numele lui Dumnezeu. Însă există persoane care au nişte cârje şi cer de pomană, iar dacă nu reuşesc să prindă un troleibuz sau autobuz îşi iau cârjele subsuoară şi fug din urma transportului, asta tot nu e treabă bună. Ştim că unii sunt necăjiţi şi trebuie ajutaţi, iar unii au un venit de 400, 500 sau 600 de lei pe zi, mă rog, să aibă şi să fie sănătoşi. Trebuie să avem capacitatea şi înţelepciunea să facem diferenţa dintre un cerşetor care e sărman şi unul de meserie”.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul