Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente

Actualitate 22 Septembrie 2017, ora 08:44

#josdodonCetățeanul suspect

Marime Font

Oamenii unei cetăți se numesc cetățeni. Cetățenii unui stat fac parte din patrimoniul lui etnic și cultural. Toți cetățenii au un singur scop: să facă țara mai frumoasă, mai bogată, mai demnă de numele pe care o poartă. Cetățenii adevărați nu luptă împotriva statului în care-și duc traiul ei și copiii lor, nemaivorbind de respectarea memoriei istorice a străbunilor. 

Dar statul R. Moldova are un cetățean ciudat, care luptă cu oamenii, cu integritatea și unitatea lui. Este un tip suspect, care-și dorește, la propriu, dispariția noastră, ca români, de pe acest pământ. Cetățeanul despre care vorbesc se numește Dodon Igor și este născut la Sadova, iar la ora actuală este președinte ales (de unii).

Cetățeanul suspect rostește de 10-15 ori pe săptămână cuvântul „statalitate”. Aproape la sigur, el nici nu cunoaşte sensurile acestui termen, dar se vede că-i place tare și-l folosește când vrea și unde vrea. A devenit un fel de motto al discursurilor sale zilnice.



Cetățeanul suspect are dubii asupra integrității statului R. Moldova, deoarece nu face niciun efort pentru aceasta. Joacă teatru de proastă calitate: ba fuge la Moscova să se consulte cu Putin, ba zice că va crea o Moldovă unită (interesant, în care hotare?). Când nu-i reușește nimic, deși de fapt nici nu face nimic, el iese cu un discurs agresiv împotriva unioniștilor.

Cetățeanul suspect nici nu-și dă seama ce înseamnă Unirea de la 1918, din cauze obiective: el cunoaște doar istoria Uniunii Sovietice, cartea lui de căpătâi. Cât despre Istoria Basarabiei, nu i-ar strica să-l citească pe Alexandru Boldur.

El mormăie, câteodată se stropșește, dar nu se lasă: la ce vă trebuie istoria românilor cu Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul, cu Mircea cel Bătrân și Petru Rareș? Mai bine, dragi elevi, zice cetățeanul suspect, studiați istoria blocului în care locuiți, a străzii sau a râpii din apropierea casei, în cel mai rău caz istoria Sadovei, căci acolo m-am născut eu, Dodon, cetățeanul total al statului acesta chinuit.

Cetățeanul suspect era pe la guvernare, când s-au delapidat banii din cele trei bănci. Era aproape de „cașcaval”, dar o face pe „niznaiul”: cât voi fi eu președinte nu se va mai fura nici un miliard, căci eu și ortacii mei avem bani pentru noi, copiii și nepoții noștri. Voi, cetățenii adevărați, descurcați-vă cum puteți!

Cetățeanul suspect critică, cu orice ocazie, Declarația de Independență, anume articolele care nu-i convin. De fapt, cetățeanule, tu conduci statul care s-a născut ca rezultat al acelui document istoric, ce nu-ți place?

Cetățeanul suspect comentează de nenumărate ori Constituția. Dar de când e constituționalist? Nici nu cred că va fi citit Legea Fundamentală cumva până la capăt. Poate doar unele articole mai „ușurele”, mai pe înțelesul lui de economist ratat…

Cetățeanul suspect nu este omul nostru, este un străin. Oriunde și oricând el apără interesele Rusiei – patria lui de suflet. Uneori e chiar bizar, când deplânge anumite situații în legătură cu țara agresoare, care a ocupat o parte din statul pe care-l conduce cu atâta lipsă de talent. El nu mai inspiră încredere, căci țara pe care o apără ne-a creat enclava transnistreană, care face exerciții militare (săptămânal) la Nistru. Interesant, în opinia lui Dodon, al cui e Nistru: al nostru sau al lor?

Cetățeanul suspect demult a trecut linia roșie (poate e privatizată de el) a neadevărului și s-a făcut frate cu diavolul, numai să fie pe placul Moscovei. Este gravă activitatea agresivă a acestuia: nu acceptă nimic, este mereu împotrivă și în fiecare seară sperie lumea: „Nu voi emite un așa ordin!”, „Nu voi accepta candidatura guvernului, eu am propria opinie!” etc.

Cetățeanul suspect este un inamic al poporului nostru. N-a putut crea o economie prin proiecte viabile, nici locuri de muncă, nu a ridicat nivelul de trai al oamenilor și nici nu e președintele tuturor, după cum a promis în campania electorală. În ultimul timp, el se laudă că a „făcut”, împreună cu rușii, un proiect de amnistie pentru moldovenii care aveau interdicție de plecare în Rusia. Adică, plecați, moldoveni, și fiți robii patronilor mei!
Da, unii dintre conaționalii noștri vor să plece în Rusia. E alegerea lor, dar să nu fie mânați și împinși încolo de președintele statului. Ce vei conduce, cetățene, dacă vor pleca toți cei apți de muncă? S-au ăsta, poate, e și scopul tău? Vrei să rămâi aici doar tu și membrii partidului tău: rusofoni, rusofili, ostili moldovenilor? Adică, românilor?

Cetățeanul suspect, Dodon, s-a încumetat să transmită sinistraților din România (în urma furtunii recente) compasiunea sa. De fapt, asta aduce mai mult a farsă de prost gust. Nu credeți în „sinceritatea” lui pur dodonistă, pentru că dodonismul e foarte periculos, dragi cetățeni adevărați!
Cetățeanul suspect „promite” azi că, dacă guvernarea cade, el, președintele poporului, va construi drumuri ca în Rusia, va asigura locuri de muncă în Rusia, va duce produsele noastre în Rusia, nu vom avea război cu Rusia. Vedeți ce rai aduce „pe pământul nostru sfânt” acest președinte suspect?
 
Alexandra Tănase

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md