Astăzi 18 Februarie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 17 Februarie 2018
Abonamente

Actualitate 21 Aprilie 2017, ora 06:17    Din editia print

Cetățenii ar dori să fie gunoiște oriunde, numai nu în localitatea lor

Marime Font

Săptămâna aceasta Comisia Electorală Centrală a anunțat despre organizarea și desfășurarea unui referendum local în orașul Sângera, municipiul Chișinău, cu privire la crearea Centrului de gestionare a deșeurilor periculoase. Locuitorii și Primăria orașului Sângera s-au opus categoric la construcția acestuia în extravilanul localității, însă Ministerul Mediului insistă ca Centrul respectiv să fie construit undeva, întrucât avem mare nevoie de el.

Scopul Centrului de Gestionare a Deșeurilor Periculoase este de a îmbunătăți managementul deșeurilor periculoase în Republica Moldova și de a reduce impactul asupra mediului de la deșeurile periculoase generate anual și cele acumulate istoric. Centrul va asigura transferul acestor deșeuri pentru eliminare la alți agenți economici, care dețin tehnologii inofensive mediului, inclusiv peste hotarele țării. Centrul va gestiona anumite fluxuri de deșeuri periculoase, inclusiv colectarea, stocarea temporară și tratarea lor; va furniza soluții tehnice pentru procesele de decontaminare a solurilor poluate.

„Va pune în pericol viața noastră, a copiilor noștri”

Planurile Ministerului Mediului nu au coincis cu opinia locuitorilor din Sângera. Cei din urmă s-au opus categoric construcției Centrului în apropierea orașului lor și au semnat o petiție care au expediat-o ulterior către Guvern și Ministerul Mediului. „Stimați locuitori ai orașului Sângera, satelor Dobrogea și Revaca, vă informăm că în localitatea noastră, pe teritoriul fostei fabrici „Moldcarton” se preconizează Construcția Centrului de gestionare a deșeurilor periculoase care va opera zeci de mii de tone de gunoi periculos acumulat pe întreg teritoriul Republicii Moldova. De la întreprinderea respectivă se vor degaja 41 de varietăți de substanțe nocive în aerul atmosferic. Considerăm că deschiderea unui astfel de Centru în localitatea noastră va pune în pericol viața noastră, a copiilor noștri și a generațiilor viitoare”, s-au pronunțat cetățenii în petiția înaintată.

De asemenea, primarul orașului Sângera, Mihai Lari a venit cu un mesaj public în care își exprimă opinia negativă referitor la construcția Centrului și dă asigurări că atât timp cât cetățenii vor fi împotrivă, întreprinderea nu va fi construită. „La audierile publice și la ședința consiliului orășenesc am ajuns la un numitor comun. Interzicem crearea acestui Centru și eu, ca primar, nu voi semna certificatul de urbanism atât timp cât populația este împotrivă. Dacă Ministerul Mediului va intenționa să-l construiască, mă voi folosi de prevederile legii cu privire la administrația publică locală unde primarul are dreptul să solicite referendum local”, a declarat funcționarul.



Valeriu Popa, consilier în cadrul Primăriei Sângera, cunoaște îndeaproape problema cetățenilor. Potrivit acestuia, cele mai mari obiecții au fost în legătură cu respectarea legislației. „La etapa inițială nu a fost consultat nici Consiliul orășenesc, nici populația. Nici Ministerul nu a făcut-o și nici primarul de Sângera, chiar dacă cel din urmă era obligat să informeze oamenii. Prin urmare, nu a fost respectată legislația. Apoi, în documentația despre evaluarea impactului asupra mediului se face referire la 35 de substanțe periculoase care vor fi gestionate de Centru. De asemenea, este menționat că se vor degaja în aerul atmosferic mai mult de o tonă de substanțe lichide și gazoase – în total, 41 de varietăți de substanțe nocive”, a remarcat consilierul.

„Cetățenii în nici un caz nu s-au opus la crearea Centrului de gestionare în Moldova, ba invers. La adunare, locuitorii au declarat că avem nevoie de o întreprindere care să se ocupe de gunoi, dar mai departe de casele lor. Noi suntem conștienți că există un șir de substanțe periculoase care astăzi sunt depozitate undeva și se elimină în aer și ne afectează pe toți. Noi avem baterii, tuburi luminiscente pe care oamenii le aruncă simplu, la gunoi și ele clar că afectează. Noi vrem ca Centrul să fie construit, dar într-un loc mai inofensiv”, a comunicat funcționarul.

Referendumul se anulează

Republica Moldova este unicul stat din Uniunea Europeană care nu are un Centru de gestionare a deșeurilor periculoase, nemaivorbind de un Centru de prelucrare. Despre asta tot încearcă să ne comunice ministrul Mediului, Valeriu Munteanu. „Noi avem un proiect al Uniunii Europene prin care ne-am propus să creăm infrastructura Centrului de gestionare care se va ocupa de logistică, de primirea, ambalarea, păstrarea deșeurilor periculoase. Hotărârea de Guvern cu privire la crearea Centrului de gestionare a deșeurilor periculoase se află la Guvern și urmează ca noi să o votăm și să stabilim entitatea juridică. Locuitorii din orașul Sângera nu se pot opune creării Centrului care este o entitate juridică. Ei s-au expus cu privire la amplasarea în Sângera, adică a locației acestui Centru”, a accentuat ministrul.

„Noi am desfășurat acțiunile de evaluare a impactului asupra mediului și de consultare publică. În acest proces noi am văzut că există opoziție foarte mare din partea cetățenilor. Am zis că dacă nu există consens din partea cetățenilor, noi vom evolua și considera alte locații. Asta s-a întâmplat încă o lună în urmă. Între timp, Primăria Sângera, fără să ne consulte pe noi, a adoptat unilateral o decizie că ei nu sunt de acord și vor să facă referendumul pe care l-au solicitat la Comisia Electorală Centrală. Cea din urmă, tot fără să ne consulte, au stabilit data referendumului și celelalte detalii. Noi am luat legătura cu CEC-ul și le-am explicat că nu vrem să mai construim absolut nimic la Sângera. Prin urmare, ei vor anula decizia cu privire la organizarea referendumului”, a declarat Valeriu Munteanu pentru ziarul TIMPUL.

Acum Ministerul Mediului este în proces de identificare a altor terenuri pentru Centrul de gestionare a deșeurilor periculoase în raza celor șapte-opt raioane din jurul Chișinăului. Ministrul Munteanu mărturisește că în acest proces apar dificultăți. „Cetățenii ar dori să fie gunoiște pretutindeni, numai nu în localitatea lor. Ne-am dori ca întreprinderea să fie în apropierea Chișinăului, pentru că, până la urmă, acolo trebuie să lucreze specialiști și trebuie să le asigurăm utilitate. Nu putem să ne ducem undeva la extremitatea țării și să punem doi oameni să păzească cu borcanul de vin acest Centru. Noi avem nevoie să putem asigura astăzi, dar și peste zece ani, specialiști ce vor putea să lucreze acolo și vor asigura integritatea substanțelor, ambalarea lor, transportarea în procesul transfrontalier”, a menționat ministrul Mediului, Valeriu Munteanu.

Crearea Centrului de Gestionare a Deșeurilor Periculoase în apropierea municipiului Chișinău este derulat în cadrul proiectului „Inventarierea, evaluarea și remedierea surselor antropogene de poluare în regiunea Dunării de Jos din Ucraina, România și Republica Moldova”, implementat cu sprijinul financiar al Programului Transfrontalier România – Moldova – Ucraina cu cofinanțare din partea Fondului Ecologic Național.

Referendumul local pentru consultarea opiniei publice în vederea amplasării Centrului de gestionare a deșeurilor periculoase în extravilanul orașului Sângera a fost estimat, de către Comisia Electorală Centrală, de aproximativ 139 de mii de lei, bani care urmau să fie luați din bugetul de stat.

Potrivit Strategiei Naționale de Gestionare a Deșeurilor în Republica Moldova (2013-2017) cota de deşeuri periculoase de uz casnic va fi de 79 la sută din totalul deşeurilor periculoase generate, în cazul utilizării factorului de 1,5 kg deşeuri periculoase/capita/an și de 91 la sută în cazul aplicării factorului de 4 kg/capita/an (pentru perioadă 2010-2025). 

Care sunt deșeurile periculoase

Uleiurile arse sau alterate, ape uzate sau contaminate cu detergenți, dezinfectanți, materiale rezultate din renovări (vopsele, lacuri, solvenți), medicamente expirate, reziduuri petroliere, combustibili, îngrășăminte chimice, substanțe anti-dăunători (pesticide, ierbicide, raticide), ambalaje, reziduuri galvanice, aditivi, acizi, solvenți, tuburi fluorescente și alte deșeuri care conțin mercur, echipamente scoase din funcțiune și care conțin clorofluorcarburi, baterii și acumulatori, echipamente electrice și electronice scoase din funcțiune, deșeuri cu conținut de amoniac, peroxizi, izocianați și altele.

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Februarie 2018, de George Simion

Igor cel Fără de Țară

Chiar în aceste zile și în săptămânile și lunile, care vor urma, R. Moldova se unește cu România, comună cu comună, localitate cu localitate, om cu om. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul