Astăzi 20 Iunie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la 19 Iunie 2018
Abonamente

Istorie 17 Februarie 2012, ora 05:26    Din editia print

Chişinău, 1912: Rusia ţaristă a sărbătorit cu focuri de artificii 100 de ani de la anexarea Basarabiei

Marime Font

a

 
 
 

 Anul 1912. Festivităţile dedicate celor 100 de ani de la anexarea Basarabiei erau planificate să se desfăşoare la Chişinău pe durata a cinci zile, cu un program amplu şi divers, care urma să antreneze un număr mare de participanţi, pentru a conferi acestor manifestări un caracter cât mai impresionant şi pentru a crea iluzia că românii basarabeni chiar erau în al nouălea cer de pe urma „binefacerilor” imperiale ruseşti. 

Mesajul Rusiei: „Basarabia ne aparţine pe vecie”

Amploarea acestor festivităţi trebuia să le confere o tentă politică evidentă: să accentueze caracterul ireversibil rusesc al acestei achiziţii teritoriale a Petersburgului şi imposibilitatea retrocedării provinciei României şi din perspectiva unui război european, care devenea tot mai iminent. Cu alte cuvinte, autorităţile ruse, prin intermediul unor festivităţi pompoase, intenţionau să transmită un mesaj clar şi în afară, dar şi în interior, despre „dreptul” lor pe vecie asupra unui teritoriu pe care şi l-au însuşit prin fraudă, exploatând nişte circumstanţe care atunci, la 1812, le-au fost favorabile pentru realizarea unui atare rapt teritorial. Pentru diplomaţia rusă, lucrurile erau mai mult decât evidente: Aderarea României la blocul militar-politic al Puterilor Centrale, la 1883, care nu mai constituia un secret pentru Petersburg, nu putea să nu aibă ca miză şi recuperarea unui teritoriu românesc, răpit abuziv, la finalul unui ordinar război ruso-turc.

Ce scria presa europeană

Presa europeană, inclusiv cea românească, bătuse multă monedă pe subiectul necesităţii de a restitui Basarabia României - proprietarului de drept al acestui teritoriu înstrăinat şi succesorului Principatului Moldovei, care s-a unit benevol cu Ţara Românească, la 1859. Asemenea opinii au fost expuse în acea perioadă şi de persoane de primă mărime din societatea rusă, cea mai sonoră fiind cea emisă de generalul A. Kuropatkin (1910), fost ministru de război al Imperiului Rus, în anii 1898-1904, comandant al armatei ruse în războiul ruso-japonez din anii 1904-1905, membru al Consiliului de Stat, care considera că pentru Imperiul Rus era indicat să restituie Basarabia României, întrucât aceasta, şi după o sută de ani de ocupaţie rusească, continua să-şi păstreze caracterul românesc. Şi o atare restituire era cu atât mai oportună, cu cât declanşarea unui război continental devenea tot mai mult o realitate greu de evitat, iar restituirea Basarabiei, în viziunea acestui general rus, putea să ducă la transformarea României din adversar al Rusiei într-un aliat de nădejde. Acelaşi lucru încercase să-l demonstreze, ceva mai înainte, marele publicist şi om de ştiinţă rus Nikolai Durnovo.

13-17 mai 1912 - din programul festivităţilor

Programul festivităţilor consacrate celor 100 de ani de la anexarea Basarabiei demonstrează amploarea acestora. Pentru prima zi, cea de 13 mai, se preconizau lecturi publice cu genericul „Un jubileu de la alipirea Basarabiei la Rusia: 1812-1912”, în cadrul cărora urma a fi demonstrat caracterul „benefic” al actului „alipirii”, adică dezghinării Ţării Moldovei, la 1812 (sintagmă utilizată de boierii moldoveni într-un memoriu de protest, din octombrie 1812); urma a fi elogiată întreaga politică imperială rusească, promovată în acest teritoriu anexat, în mod abuziv, fără acordul locuitorilor Principatului Moldovei. Această acţiune urma să se desfăşoare, concomitent, la aceeaşi oră, în şase instituţii publice din capitala Basarabiei: în auditoriul „Puşkin”, în incintele Ciclodromului (stadionul orăşenesc), a Circului, a Şcolii de meserii „Alexandru I”, a Şcolii populare nr. 8, a Şcolii populare „Jukovski” şi într-o cantină pentru categoriile socialmente vulnerabile. Accentul se punea, în mod special, pe evenimentul ce avea să se producă în auditoriul „Puşkin”, unde urmau să se convoace într-o adunare festivă adepţii „Uniunii poporului rus”, o structură promonarhistă şi şovină, afiliată autorităţilor ruseşti. Pentru sfârşitul acestei zile mai erau programate „serbări populare” în Grădina publică, începând cu ora 18.00. La Ciclodrom atare serbări urmau să se desfăşoare între orele 16.00 şi 24.00. În incinta Adunării Nobilimii, la ora 20.30, se preconiza să aibă loc un concert de muzică clasică.

Liturghii în biserici şi la Catedrală

Următoarea zi a festivităţilor dedicate celor 100 de ani de ocupaţie rusească a Basarabiei trebuia să debuteze cu o liturghie în Catedrala „Naşterea Domnului” (9.00). La ora 11.00 era preconizată întâlnirea festivă a viceministrului de Interne al Imperiului Rus, A. N. Haruzin, cel care în perioada 1904-1908 a exercitat funcţia de guvernator al Basarabiei. Pentru ora 13.00 era preconizată o acţiune publică solemnă, cu participarea tuturor şcolilor secundare din oraş, în incinta Casei mitropolitane, numită şi Casa lui Serafim, iar după ora 16.30, în Piaţa Ciuflea, în incinta Ciclodromului orăşenesc şi în Grădina publică urmau să se desfăşoare „serbări populare”.

Pentru cea de-a treia zi a festivităţilor, dedicate raptului teritorial săvârşit de Imperiul Rus, la 1812, se preconizau liturghii pentru cei răposaţi în mai multe biserici ale oraşului. La ora 8.30 debuta serviciul divin în vechea catedrală a oraşului, Biserica „Sf. Mihail şi Gavriil”. Câte o liturghie urma să fie oficiată la Catedrala „Naşterea Domnului” din centrul urbei, în incinta mitropolitană, la Biserica Seminarului Teologic, la bisericile Ciuflea, Bunavestire, Sf. Ilie, la cea de la Buiucani şi la cea din Cimitirul central.



Pentru această zi mai erau programate o liturghie de noapte, începutul la ora 16.00, o şedinţă solemnă, în incinta Adunării Nobilimii, la ora 20.00, precum şi un prânz pentru starostii tuturor volostelor din Basarabia, ce urma să aibă loc în una din cazărmile din oraş.

Serbări populare şi focuri de artificii

Pentru ziua de 16 mai, cea de-a patra a festivităţilor, zi în care s-a realizat raptul teritorial, exact cu o sută de ani în urmă, se preconizau „serbări populare” cu focuri de artificii în incinta Ciclodromului, în toate pieţele mai importante ale oraşului - Germană, Ciuflea, Piaţa fânului, precum şi în Grădina publică. Aceste serbări urmau să se desfăşoare de la 11.00 dimineaţa până la 23.00. În afară de aceasta, urmau să aibă loc, la 20.30, spectacole în incinta Adunării Nobilimii, auditoriul „Puşkin” şi Teatrul lui Fukelman. Se mai preconiza un banchet în sala Adunării Nobilimii, la ora 18.00, în onoarea lui A. N. Haruzin.

Ultima zi a festivităţilor, cea de 17 mai, urma să înceapă cu liturghia de dimineaţă, de la ora 8.00, la Catedrala din centrul oraşului, după care trebuia să demareze procesiunea care însoţea Icoana Sf. Maria, de la Mănăstirea Hârbovăţ, pe strada Alexandrovskaia, spre Biserica Ciuflea.
Se încheia întreaga suită de festivităţi cu aceleaşi „serbări populare”, de la ora 8.00, în Grădina publică a oraşului şi în Pavilionul urbei, precum şi cu un spectacol în auditoriul „Puşkin”.

Despre modul cum s-au desfăşurat aceste festivităţi şi rezonanţa pe care au produs-o vom continua să relatăm în numerele viitoare ale ziarului.

Ion Varta, istoric 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi



Opinii & Editoriale 19 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Simona Halep, un model pentru românii de pretutindeni

Inițial, tentația redactării titlului ar fi făcut ca acesta să apară sub forma: Simona Halep, un model pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului, însă nu ar fi fost suficient de relevant pentru mesajul acestui editorial, căci așa cum, probabil, e ușor de dedus, Halep este un model pentru...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Iunie 2018, de Constantin Tănase

De câte ori ascult Imnul de Stat, mi se face rușine

(Cuvântarea președintelui N. Timofti pe care (nu) știm cine i-a interzis să o rostească la Televiziune. Am intrat în posesia textului alocuțiunii președintelui R. Moldova, N. Timofti, pe care urma să o rostească la televiziune săptămâna viitoare, între 29 aprilie și 2 mai)

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Sport pentru trup sau sport pentru minte

Obișnuim să spunem că lectura este sportul minții. Din această sintagmă înțelegem că sportul e un lucru bun, sănătos, recomandabil. Care sunt însă părerile noastre despre sportul de performanță?

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Iunie 2018, de George Simion

Cine nu are bătrâni să își cumpere

Mare panică, mare, pe scena politică din Republica Moldova. Nu cumva să se întâmple ceva și să se trezească peste noapte fără graniță la Prut.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Cum arătăm din afară

A trecut și duminica în care Chișinăul și-a susținut direcția aleasă deja de mulți ani. Evident că m-am bucurat. Atâta vreme cât rămânem în vest, mai sunt speranțe. Când și Chișinăul, în care locuiește o treime din populația țării, va ceda propagandei...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Iunie 2018, de Constantin Tănase

Ce fel de școală vor rușii din Moldova

În contextul ultimelor evoluții politice de la Moscova minoritatea rusă din Moldova devine tot mai agresivă, având, de altfel, toate șansele să redevină ceea ce a fost: un frate mai mare, arogant și privilegiat, o castă elitară cu apucături șovine, neintegrată cultural și lingvistic în...

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Locul nostru în biserică

În continuarea (la fel de concentrată) a ceea ce spuneam săptămâna trecută, trebuie să analizăm seriozitatea noastră față de Biserică. Cuvântul biserică vine de la basilia, care în greacă înseamnă împărăție. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Alegerile de la Chișinău și statul captiv

Am citit câteva articole scrise în presa moldovenească, în care se vehicula ideea că victoria lui Andrei Năstase la alegerile pentru Primăria Chișinăului este o dovadă certă a faptului că R. Moldova nu este un stat captiv. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Iunie 2018, de Dan Nicu

Socialiștii au pierdut încă o dată Capitala

La prima vedere, ceea ce s-a întâmplat duminică, 3 iunie, la Chişinău, pare a fi o victorie a forţelor proeuropene în faţa celor proruse.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 7 Iunie 2018, de Moni Stănilă

Un bun creștin

De-a lungul anilor am scris despre dogme, morală, spiritualitate, patristică, evanghelii, liturgică - despre câte ar trebui, în primul rând, să cunoască un creștin. Aproape că am putea spune că am făcut rezumate ale anilor de studiu în facultate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 6 Iunie 2018, de Dan Nicu

Războiul ruso-ucrainean al atentatelor

De peste patru ani, Ucraina se confruntă cu agresiunea militară a Rusiei în regiunile din estul ţării, după ce trupele ruse au ocupat peninsula Crimeea.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 5 Iunie 2018, de Răzvan Munteanu

Ce au pierdut tinerii din R. Moldova?

Am trecut de suficient de multe ori Prutul, pentru a înțelege, chiar dacă poate nu exhaustiv, starea de spirit a tinerilor din R. Moldova.

() Citeşte tot articolul