Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente

Istorie 17 Februarie 2012, ora 05:26    Din editia print

Chişinău, 1912: Rusia ţaristă a sărbătorit cu focuri de artificii 100 de ani de la anexarea Basarabiei

Marime Font

 
 
 

 Anul 1912. Festivităţile dedicate celor 100 de ani de la anexarea Basarabiei erau planificate să se desfăşoare la Chişinău pe durata a cinci zile, cu un program amplu şi divers, care urma să antreneze un număr mare de participanţi, pentru a conferi acestor manifestări un caracter cât mai impresionant şi pentru a crea iluzia că românii basarabeni chiar erau în al nouălea cer de pe urma „binefacerilor” imperiale ruseşti. 

Mesajul Rusiei: „Basarabia ne aparţine pe vecie”

Amploarea acestor festivităţi trebuia să le confere o tentă politică evidentă: să accentueze caracterul ireversibil rusesc al acestei achiziţii teritoriale a Petersburgului şi imposibilitatea retrocedării provinciei României şi din perspectiva unui război european, care devenea tot mai iminent. Cu alte cuvinte, autorităţile ruse, prin intermediul unor festivităţi pompoase, intenţionau să transmită un mesaj clar şi în afară, dar şi în interior, despre „dreptul” lor pe vecie asupra unui teritoriu pe care şi l-au însuşit prin fraudă, exploatând nişte circumstanţe care atunci, la 1812, le-au fost favorabile pentru realizarea unui atare rapt teritorial. Pentru diplomaţia rusă, lucrurile erau mai mult decât evidente: Aderarea României la blocul militar-politic al Puterilor Centrale, la 1883, care nu mai constituia un secret pentru Petersburg, nu putea să nu aibă ca miză şi recuperarea unui teritoriu românesc, răpit abuziv, la finalul unui ordinar război ruso-turc.

Ce scria presa europeană

Presa europeană, inclusiv cea românească, bătuse multă monedă pe subiectul necesităţii de a restitui Basarabia României - proprietarului de drept al acestui teritoriu înstrăinat şi succesorului Principatului Moldovei, care s-a unit benevol cu Ţara Românească, la 1859. Asemenea opinii au fost expuse în acea perioadă şi de persoane de primă mărime din societatea rusă, cea mai sonoră fiind cea emisă de generalul A. Kuropatkin (1910), fost ministru de război al Imperiului Rus, în anii 1898-1904, comandant al armatei ruse în războiul ruso-japonez din anii 1904-1905, membru al Consiliului de Stat, care considera că pentru Imperiul Rus era indicat să restituie Basarabia României, întrucât aceasta, şi după o sută de ani de ocupaţie rusească, continua să-şi păstreze caracterul românesc. Şi o atare restituire era cu atât mai oportună, cu cât declanşarea unui război continental devenea tot mai mult o realitate greu de evitat, iar restituirea Basarabiei, în viziunea acestui general rus, putea să ducă la transformarea României din adversar al Rusiei într-un aliat de nădejde. Acelaşi lucru încercase să-l demonstreze, ceva mai înainte, marele publicist şi om de ştiinţă rus Nikolai Durnovo.

13-17 mai 1912 - din programul festivităţilor

Programul festivităţilor consacrate celor 100 de ani de la anexarea Basarabiei demonstrează amploarea acestora. Pentru prima zi, cea de 13 mai, se preconizau lecturi publice cu genericul „Un jubileu de la alipirea Basarabiei la Rusia: 1812-1912”, în cadrul cărora urma a fi demonstrat caracterul „benefic” al actului „alipirii”, adică dezghinării Ţării Moldovei, la 1812 (sintagmă utilizată de boierii moldoveni într-un memoriu de protest, din octombrie 1812); urma a fi elogiată întreaga politică imperială rusească, promovată în acest teritoriu anexat, în mod abuziv, fără acordul locuitorilor Principatului Moldovei. Această acţiune urma să se desfăşoare, concomitent, la aceeaşi oră, în şase instituţii publice din capitala Basarabiei: în auditoriul „Puşkin”, în incintele Ciclodromului (stadionul orăşenesc), a Circului, a Şcolii de meserii „Alexandru I”, a Şcolii populare nr. 8, a Şcolii populare „Jukovski” şi într-o cantină pentru categoriile socialmente vulnerabile. Accentul se punea, în mod special, pe evenimentul ce avea să se producă în auditoriul „Puşkin”, unde urmau să se convoace într-o adunare festivă adepţii „Uniunii poporului rus”, o structură promonarhistă şi şovină, afiliată autorităţilor ruseşti. Pentru sfârşitul acestei zile mai erau programate „serbări populare” în Grădina publică, începând cu ora 18.00. La Ciclodrom atare serbări urmau să se desfăşoare între orele 16.00 şi 24.00. În incinta Adunării Nobilimii, la ora 20.30, se preconiza să aibă loc un concert de muzică clasică.

Liturghii în biserici şi la Catedrală

Următoarea zi a festivităţilor dedicate celor 100 de ani de ocupaţie rusească a Basarabiei trebuia să debuteze cu o liturghie în Catedrala „Naşterea Domnului” (9.00). La ora 11.00 era preconizată întâlnirea festivă a viceministrului de Interne al Imperiului Rus, A. N. Haruzin, cel care în perioada 1904-1908 a exercitat funcţia de guvernator al Basarabiei. Pentru ora 13.00 era preconizată o acţiune publică solemnă, cu participarea tuturor şcolilor secundare din oraş, în incinta Casei mitropolitane, numită şi Casa lui Serafim, iar după ora 16.30, în Piaţa Ciuflea, în incinta Ciclodromului orăşenesc şi în Grădina publică urmau să se desfăşoare „serbări populare”.

Pentru cea de-a treia zi a festivităţilor, dedicate raptului teritorial săvârşit de Imperiul Rus, la 1812, se preconizau liturghii pentru cei răposaţi în mai multe biserici ale oraşului. La ora 8.30 debuta serviciul divin în vechea catedrală a oraşului, Biserica „Sf. Mihail şi Gavriil”. Câte o liturghie urma să fie oficiată la Catedrala „Naşterea Domnului” din centrul urbei, în incinta mitropolitană, la Biserica Seminarului Teologic, la bisericile Ciuflea, Bunavestire, Sf. Ilie, la cea de la Buiucani şi la cea din Cimitirul central.



Pentru această zi mai erau programate o liturghie de noapte, începutul la ora 16.00, o şedinţă solemnă, în incinta Adunării Nobilimii, la ora 20.00, precum şi un prânz pentru starostii tuturor volostelor din Basarabia, ce urma să aibă loc în una din cazărmile din oraş.

Serbări populare şi focuri de artificii

Pentru ziua de 16 mai, cea de-a patra a festivităţilor, zi în care s-a realizat raptul teritorial, exact cu o sută de ani în urmă, se preconizau „serbări populare” cu focuri de artificii în incinta Ciclodromului, în toate pieţele mai importante ale oraşului - Germană, Ciuflea, Piaţa fânului, precum şi în Grădina publică. Aceste serbări urmau să se desfăşoare de la 11.00 dimineaţa până la 23.00. În afară de aceasta, urmau să aibă loc, la 20.30, spectacole în incinta Adunării Nobilimii, auditoriul „Puşkin” şi Teatrul lui Fukelman. Se mai preconiza un banchet în sala Adunării Nobilimii, la ora 18.00, în onoarea lui A. N. Haruzin.

Ultima zi a festivităţilor, cea de 17 mai, urma să înceapă cu liturghia de dimineaţă, de la ora 8.00, la Catedrala din centrul oraşului, după care trebuia să demareze procesiunea care însoţea Icoana Sf. Maria, de la Mănăstirea Hârbovăţ, pe strada Alexandrovskaia, spre Biserica Ciuflea.
Se încheia întreaga suită de festivităţi cu aceleaşi „serbări populare”, de la ora 8.00, în Grădina publică a oraşului şi în Pavilionul urbei, precum şi cu un spectacol în auditoriul „Puşkin”.

Despre modul cum s-au desfăşurat aceste festivităţi şi rezonanţa pe care au produs-o vom continua să relatăm în numerele viitoare ale ziarului.

Ion Varta, istoric 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md