Chişinăul în foc roşu (III): După ce armata roșie a aruncat în aer Gara Feroviară, iar românii au reparat-o, avioanele sovietice au bombardat-o din nou

publicat în Actualitate pe 13 Septembrie 2018, 00:17

Încheiem seria de articole cu privire la distrugerea Chișinăului de către armata roșie de ocupaţie, în cel de-al Doilea Război Mondial. După cum am relatat și în materialele precedente, la 15 iulie 1941, ostașii sovietici au aruncat în aer, mai întâi de toate, principalele clădiri ale urbei. Multe alte edificii au fost făcute una cu pământul în urma bombardamentelor aeriene sovietice în noaptea de 4 spre 5 iunie 1944.

Amintim că, după reocuparea Basarabiei, în august 1944, puterea sovietică a dat vina pentru aceste distrugeri pe armata română și cea germană. Pentru a-și argumenta juridic minciunile, dar și pentru a da curs propagandei, autoritățile de la acea vreme au format o comisie specială „cu privire la daunele provocate de cotropitorii germano-români cetățenilor, colhozurilor, organizațiilor, instituțiilor și întreprinderilor de stat din RSSM”. Totodată, imaginile cu orașul nimicit de sovietici au fost introduse în mai multe albume, intitulate „Întreprinderile, instituțiile și blocurile de locuit din Chișinău și Tiraspol, distruse de ocupanții fasciști”. În prezent, acestea se află la Arhiva Națională a Moldovei și conțin circa 500 de imagini din cele două orașe după cel de-al Doilea Război Mondial.

Publicăm mai jos și alte fotografii interesante din albumele sovietice de propagandă.




Foaia de titlu a albumelor sovietice de propagandă în care distrugerile făcute în Chișinău de către armata roșie sunt puse pe seama „fasciștilor germano-români”.



Stația de radio din Chișinău
a fost aruncată în aer, la 16 iulie 1941, de către genistul sovietic, locotenentul inferior Hodji Kamalov. Edificiul se afla în zona actualei Universități de Stat și n-a mai putut fi restabilit, fiind șters mai târziu de pe fața pământului ca urmare a bombardamentului aerian din noaptea de 5 iunie 1944.



Liceul nr. 2 de fete „Natalia Dadiani
. Din 1940, când sovieticii l-au închis, aici și-a avut sediul Comitetului central al partidului comunist-bolșevic. La 15 iunie 1941, clădirea a fost aruncată în aer de către geniștii sovietici Rehet și Bolgar. Fotografia este realizată trei ani mai târziu. În zilele noastre, acest edificiu, situat pe str. 31 August 1989, găzduiește o secție a Muzeului Național de Arte.




Moara mecanică
, unul din principalele obiective industriale de primă necesitate a Chișinăului, a fost aruncată în aer la 16 iulie 1941 de către geniștii Lahov și Gorevoi, cu numai câteva ore înainte de retragerea trupelor roșii din oraș.




Gara Feroviară din Chișinău a fost distrusă la 16 iulie 1941, printr-o explozie dirijată, de către geniștii sovietici Ronis și Matarîkin. În scurt timp, administrația românească a restaurat-o. Observăm în imagine, care datează din primăvara anului 1944, ostași germani.



După explozia din 1941, gara Chișinăului a fost lovită, în mod repetat, în cadrul bombardamentului aerian în noaptea de 5 iunie 1944. Cu toate acestea, sovieticii nu s-au jenat să includă și această fotografie în albumul propagandistic „Întreprinderile, instituțiile și casele de locuit din Chișinău și Tiraspol distruse de ocupanții fasciști”.



Centrul Chișinăului distrus de sovietici în iulie 1941 de către geniștii Ivanenko, Melnikov și Motuk. Imaginea prezintă locul în care actualmente se află Casa Guvernului și Piața Marii Adunări Naționale.

Și oamenii „uciși de români” au fost lichidați de sovietici

Imaginile Chișinăului, distrus de sovietici în 1941 și 1944, sunt foarte multe, dar, din lipsă de spațiu, ne limităm la acestea. Menționăm că și toate jafurile și omuciderile efectuate în acei ani de armata roșie și, în special, de poliția politică NKVD, au fost de asemenea atribuite armatei române și celei germane, fiind incluse în raportul Comisiei Excepționale „de evaluare a crimelor săvârșite de ocupanții fasciști împotriva colhozurilor, fabricilor și uzinelor, instituiților de stat și populației din RSSM”. Vom aborda detaliat și acest subiect în unul din numerele următoare ale TIMPULUI.

George MÂRZENCU,
Ion VARTA, doctor habilitat, directorul Serviciului Naţional pentru Arhive