Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Editorial 10 Decembrie 2012, ora 07:40    Din editia print

Marime Font

Cine îi aşteaptă pe basarabeni la Bucureşti?

Nimeni şi toată lumea. Cu mai mulţi ani în urmă ascultam reproşurile vehemente ale unui tânăr basarabean venit la studii în România: nimeni nu l-a ajutat, i-a fost foarte greu să se înscrie la facultate, să îşi găsească loc de cazare în cămin, ca să nu mai vorbească de procesul de înscriere, dificil şi lipsit de transparenţă, dificultatea alcătuirii dosarului, termenele necunoscute.  

 
 
 

N-am avut să îi dau altă replică decât propria experienţă: nici pe mine nu m-a aşteptat nimeni la Bucureşti. Doar la examenul de admitere în liceu a venit tatăl meu cu mine, însă dosarul mi l-am alcătuit singur. Pentru admiterea la facultate, părinţii mei au mers pe acelaşi principiu: descurcă-te, dacă dai de greutăţi spune şi vedem ce facem, dar de principiu, ar fi bine să îţi rezolvi singur problemele. Am avut parte ca român din România de exact acelaşi tratament de care au avut parte românii din Basarabia în relaţia cu autorităţile române.

Cine sunt şi cum se descurcă românii basarabeni veniţi la studii în România rămân încă întrebări cu răspunsuri neclare. De curând, profesorul Radu Baltasiu a lansat un studiu dedicat acestei probleme realizat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei, cu sprijinul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni şi al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Cercetarea se bazează pe un eşantion de 450 de studenţi din centrele universitare majore şi a scos la iveală câteva rezultate mai mult sau mai puţin surprinzătoare. Un număr de 70,8% din cei intervievaţi consideră că „România este a noastră”, 65,7% doresc unirea României cu Basarabia şi 60,4% susţin redobândirea cetăţeniei române. Principalele evenimente istorice văzute ca esenţiale sunt Unirea din 1918 şi reinstituirea limbii române la Chişinău - ceea ce în interpretarea autorilor raportului arată că „evenimentele de tip rapt, care pot genera reacţii împotriva cuiva, se află pe un plan secund”.



În ceea ce priveşte problema limbii vorbite, 80,7% din studenţii basarabeni din România consideră că în şcolile din Republica Moldova se vorbeşte limba română. Aceleaşi chestionare au scos la iveală 61 de procente în ceea ce priveşte disponibilitatea de a fi prieteni sau a avea colegi de etnie rusă (procentul scade la 34 când vine vorba de o eventuală căsătorie cu un etnic rus). Un student a oferit şi o explicaţie: „Dumneavoastră aţi rămas români, dar la noi din '40 până în '89 ne-a dispărut identitatea, ne-au luat limba, a fost mai greu”. Concluzia autorilor studiului ar trebui luată în seamă. „România, în primul rând, trebuie să dezvolte şi alte instrumente-punte către Republica Moldova, aşa încât proiectul burselor să fie încadrat într-un ansamblu de politici ale unificării pieţei forţei de muncă, comerţului şi pentru îmbunătăţirea circulaţiei capitalurilor şi, nu în ultimul rând, ale simbolurilor culturale”.

Un articol de: George Damian
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul