Cine își dorește preluarea controlului asupra Ministerului de Externe?

publicat în Actualitate pe 5 Septembrie 2019, 00:49

Astăzi pe adresa mai multor instituții media a fost expediată o scrisoare anonimă semnată de „un grup de angajați ai MAEIE”. 

Redacția TIMPUL, la fel ca și alte redacții primește periodic tot felul de „donosuri” și scrisori anonime, semnate de „grupuri de angajați”, „foști angajați”, sau nesemnate în general. Încă din perioada când ziarul era condus de regretatul Constantin Tănase, politica TIMPUL a fost să nu publicăm epistolele anonime. În cazul acestei scrisori anonime, la fel ca și în cazul portalului „olandez” scheme.md, am sesizat un stil „mult prea publicistic”, fapt care ne-a determinat să investigăm cine totuși ar putea fi în spatele acestei afaceri?

Stilul anonimei epistole, ne-a amintit de tehnicile securiste, utilizate de o anumită parte a presei, care obișnuia fabricarea de scrisori anonime semnate de „grupuri de angajați” sau „foști angajați”, pentru a lansa sau a menține anumite subiecte pe agenda publică.

Din discuțiile purtate cu o serie de reprezentați ai actualei puteri, am aflat un detaliu care ne ajutat să dezlegam parțial misterul apariției acestei scrisori anonime. Am primit mai multe confirmări că în cadrul negocierilor pentru formarea actualei majorități, Premierul Maia Sandu, s-a opus ferm intențiilor celorlalți doi parteneri de alianță de a partaja funcțiile de ambasador, fapt care i-ar fi nemulțămit pe cei doi parteneri de coaliție.

Cunoscând sensibilitățile și așteptările publice legate de „dezoligarhizare”, curajosul „grup de angajați ai MAEIE”, își începe epistola anonimă cu mulțumiri „din suflet” partidului drag, pentru „detronarea regimului criminal al lui Plahotniuc”. Pentru mai mult efect, semnatarii menționează că „au fost alături de ei și i-au susținut cu ce au putut – participare la proteste, cu riscul de a ne pierde funcțiile și posibilitățile e de a ne întreține familiile. Curios detaliu, nu-i așa?

Își poate imagina cineva, ca în perioada lui Plahotniuc, să fi rămas neobservată, participarea la proteste a unui diplomat sau a unui coșcogeamite „grup” de angajați al MAEIE? În contextul politic actual, aceasta este mai degrabă o întrebare retorică. Animozitățile tot mai evidente din cadrul actualei puteri, sugerează că această scrisoare nu este o simplă „anonimkă” ci o acțiune cu o bătaie mai lunga, a cărei țintă sunt nu atât cei câțiva ambasadori vizați nemijlocit, ci sistemul MAEIE în general și ministrul Popescu în particular.

Din discuțiile pe care le-am purtat cu mai mulți experți în domeniul externelor, am aflat că unele lucruri expuse în aceasta scrisoare sunt adevărate, sau parțial adevărate. În același timp, ceea ce este prezentat în această scrisoare, nu e nici pe departe tot adevărul, fiind strecurate și „mici” neadevăruri sau simple bârfe.

Bunăoară, am primit confirmări că doamna Angela Ponomariov, ambasadoarea RM la Londra, vorbește limba engleza foarte bine. Apoi, am constatat ca mandatele ambasadorilor Vitalie Rusu, Ștefan Gorda, Oleg Serebrian, Gabriela Moraru, Veaceslav Dobânda, Victor Moraru sau Corina Călugăru se apropie de sfârșit, dar încă nu au expirat așa cum se pretinde în scrisoarea respectiva. Mandatul ambasadoarei Republicii Moldova în Spania,  Violeta Agrici mai durează încă 2 ani, iar aceasta este diplomat de carieră și nu are absolut nici o legătură cu PD. Acestea sunt doar o parte din „inexactități”.

Cea mai curioasă este nu atât lista diplomaților menționați în scrisoarea anonimă, cât lista diplomaților trecuți cu vederea de așa numitul „grup de angajați ai MAEIE”. „Scăpările” sunt pe cât de ciudate pe atât de riguroase, ceea ce ne-a dus la concluzia că la mijloc nu e o simpla amnezie, ci o „selecție politica” destul de atentă.

Bunăoară, e ciudat că nu se vorbește nimic despre doi ambasadori – Andrei Neguța de la Moscova și Victor Sorocean de la Minsk. Să aibă cumva Andrei Neguța mai multe în comun cu diplomația decât Stefan Gorda, Victor Osipov, Vitalie Rusu sau Oleg Serebrian, venit în MAE încă in 1992?! Cazul ambasadorului RM în Bielorusia e chiar curios. Ex-deputatul socialist, apropiat al lui Igor Dodon, acum în vârsta de 71 de ani, n-a avut niciun „antecedent” legat diplomație, nici măcar cât colegul său de la Moscova. În schimb, domnul Sorocean, aflat demult la vârsta pensionarii, are mai multe „pete” extreme de sensibile în biografia sa, care, în altă țară și în alte condiții, ar fi handicapat cariera celui mai strălucit diplomat.


Andrei Neguța (Ambasadorul R. Moldova la Moscova) și Igor Dodon

Apropo de meritocrație și promovarea tinerilor. În text nu se spune nimic nici despre cazul curios de la Dublin, despre „misterul” doamnei Larisa Muculeț, deja pensionara, numită de ministrul precedent în funcția de însărcinat cu afaceri în Irlanda și promovată (neașteptat și din motive neclare) de actuala guvernare pentru funcția de ambasador în aceasta țară. Este cumva doamna Muculeț, promovată cu brio de ministrul Ulianovschi (deci de PD!) o diplomată de rară iscusința, o excelenta vorbitoare de engleză și o luptătoare (sub acoperire probabil) cu fostul regim oligarhic?

Cel mai probabil această scrisoare anonimă nu este un element episodic, ci are o bătaie mai lunga. Vizați sunt nu atât cei câțiva ambasadori, ci sistemul MAE în general. După preluarea de către Igor Dodon și Andrei Năstase controlului asupra întregului sistem de securitate și afacerilor interne, este logică dorința acestora de a influența și politica externă.

Cineva își dorește o schimbare. O schimbare a ambasadorilor, dar posibil și a ministrului Nicu Popescu, acesta fiind pus subtil sub acuzare în câteva rânduri. Deci, trebuie schimbat – și ministrul, și ambasadorii. Nu toți ambasadorii, desigur. Cei din PSRM sunt buni. Poate și eventualii ambasadori din PPDA ar fi la fel de buni.

Departamentul Politic Timpul.md