Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 17:26
Abonamente
 
 
 

Moldova 5 Decembrie 2014, ora 07:09

Alegeri 2014Cine sunt deputații din noul parlament

Marime Font

După o campanie electorală cam apatică, animată în ultimele zile de numeroase percheziții, arme și muniții depistate la câțiva activiști ANTIFA, soldate cu excluderea lui Renato Usatîi din cursă, în sfârșit ceața s-a risipit și am aflat cum va arăta noul legislativ.  

Astfel, după procesarea a 100% din procesele verbale, tabloul electoral arată așa: socialiștii au acumulat 20.51%, în timp ce pentru liberal-democrați au votat 20.16%. Marii perdanți ai cursei electorale din toamna aceasta au fost comuniștii care au acumulat doar 17.48% din sufragii, în timp ce PDM a obținut 15.80% din voturi, iar PL - 9.67%. În urma redistribuirii mandatelor, configurația politică a viitorului Parlament ar putea arăta în felul următor: PSRM - 25 deputați, PLDM - 23, PCRM - 21, PD - 19 și PL - 13.
 
Alegerea a fost făcută. Vă propun, însă, să vedem pe cine am ales și cine va face Legea în următorii ani în Parlamentul Republicii Moldova.

Socialiștii care s-au trezit peste noapte deputați

Astfel, deși cotați cu șanse minime de a accede în parlament, după validarea rezultatelor alegerilor, PSRM ar putea deveni partidul cu cei mai mulți reprezentanți în legislativ – 25 la număr. Potrivit listei candidaților prezentate la CEC, din noul legislativ vor face parte numeroși transfugi comuniști care se regăsesc pe listele socialiștilor. Astfel, în parlament vor intra actualii deputați: Zinaida Greceanîi, Igor Dodon și Ion Ceban, dar și numeroase nume noi, inclusiv persoane cu o imagine șifonată sau chiar, cu antecedente penale.

Amintim că există informații precum că ex-premierul Zinaida Greceanîi, pe perioada mandatului său, a prejudiciat bugetul de stat cu sute de milioane de lei. Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC) a scris că în urma deciziilor luate de guvern, Moldova a pierdut un dosar la CEDO fiind nevoită să plătească o penalizare de 2,5 milioane de euro plus daune morale, materiale și penalizări. Pe durata activității lui Greceanîi ca ministru al Finanțelor, inspectorii Curții de Conturi ar fi identificat numeroase acțiuni ce au prejudiciat bugetul - scutiri ilegale de impozite, administrare defectuoasă a Fondului de rezervă al guvernului, aplicarea neadecvată a legislației privind activitatea în regim „duty-free”, tărăgănarea adoptării unor decizii clare privind aplicarea accizelor și TVA la mărfurile aflate în regimul respectiv. În plus, Ministerul Finanțelor nu a achitat la timp un credit extern, prejudiciind bugetul cu 5,7 milioane de dolari, potrivit unui alt raport al Curții de Conturi citat de jurnaliștii moldoveni. Zinaida Greceanîi a intrat în istoria Moldovei ca premierul care a avertizat părinţii, în aprilie 2009, că forţele de ordine vor aplica arma şi asupra copiilor, dacă aceştia vor participa la manifestaţii şi dezordini în masă.



Iar fostul comunist Igor Dodon, potrivit ICPC, în campania electorală din toamna anului 2010 a donat partidului său o sumă mai mare decât veniturile declarate. Aceasta în condiţiile în care tot în 2009 Dodon a mai făcut o cheltuială – a restituit, la insistenţa Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC), 72 de mii de lei,Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică, după ce anterior socialistul primise timp de trei ani salariu pentru o funcţie la institut, pe care nu a exercitat-o. Dodon a utilizat poziţia de serviciu în interes de partid prin exercitarea presiunilor asupra membrilor Asociaţiei Producătorilor de Mărfuri din RM, pe care i-a convocat la o şedinţă în incinta guvernului, pentru a obţine demiterea preşedintelui acesteia. Pe parcursul anilor 2007 şi 2008, Dodon a deţinut alte funcţii remunerate, fapt ce contravine Legii care interzice miniştrilor deţinerea altor funcţii remunerate. În perioada în care a fost ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul Greceanîi, Dodon a susţinut şi a contrasemnat unele hotărâri ale executivului, secretizate ilegal, cu privire la alocarea unor sume de bani din Fondul de rezervă.

Deputat va deveni și fostul ambasador al R. Moldova la Moscova, Andrei Neguța. La sfârşitul lunii aprilie 2012, acesta a fost rechemat după ce a declarat că „retragerea înainte de termen a ostaşilor ruşi din Transnistria reprezintă un pericol pentru R. Moldova, cât şi pentru întreaga regiune”. În perioada 2002-2006, Neguţă a fost Ambasador în Franţa, iar Curtea de Conturi a stabilit că, doar pe parcursul anului 2006, această ambasadă a admis o depăşire de cheltuieli în sumă totală de 375 mii de lei, în timp ce alte cheltuieli au fost efectuate contrar prevederilor legale.

Candidatul cu numărul 6 de pe listele PSRM-ului care va accede în parlament este bănuit că ar fi fost implicat în organizarea unor acțiuni anticonstituționale pe teritoriul R. Moldova. Fiodor Gagauz a ajuns în atenția oamenilor legii după reținerea tinerilor din Găgăuzia care au participat la acțiuni de pregătire militară în Rusia. Audiați de procurori, aceștia au declarat că de recrutarea tinerilor se ocupau mai mulți funcționari din Găgăuzia, printre care și deputatul local Fiodor Gagauz. Numele socialistului apare și într-o convorbire dintre alți doi organizatori ai schemei de recrutare, interceptată de oamenii legii. Mai mult, Gagauz a fost unul dintre susţinătorii activi ai referendumului din luna februarie 2014, prin care se propunea divizarea R. Moldova prin proclamarea independenţei regiunii găgăuze.
Dacă rezultatele vor fi validate, în parlament va ajunge fostul comunist, Vladimir Țurcan, politologul Bogdat Țîrdea, antreprenorul Oleg Lipskii, dar și fostul președinte al raionului Hâncești, comunista Lidia Lupu, juristul Vasile Bolea, docentul Vladimir Golovatiuc, afaceristul Ghenadi Mitriuc și inginerul Anatolie Labuneț.

De asemenea, deputat pe listele PSRM va deveni și ex-comunistul Victor Sorocean despre care zdg.md scria că „a fost de două ori condamnat. Prima dată, pe 21 februarie 1973 de către Judecătoria mun. Bălţi la închisoare cu suspendare pe un termen de doi ani. Doi ani mai târziu, pe 4 iunie 1975, Sorocean este condamnat de către Judecătoria din Krivorojsk, Ucraina, la cinci ani privaţiune de libertate. În 2005, numele lui Sorocean a figurat şi într-un dosar penal iniţiat de CCCEC în baza art. 327 Cod Penal, „abuzul de putere sau abuzul de serviciu”.

În atenția Comisiei Naționale de Integritate

După ce răsfoiești rapoartele financiare depuse de către concurenții electorali, cu ochiul liber poți observa faptul că, dacă la alte formațiuni sumele variază de la câteva zeci de lei, la sume de ordinul milioanelor, atunci în rapoartele prezentate de PSRM, practic nu sunt donații mai mari de 99 mii de lei. La o analiză mai aprofundată putem vedea, însă, că în liste figurează persoane care au donat și de cinci ori sume de bani, fie și de patru ori într-o singură zi, toate până la 99 mii lei.

Menționăm că, potrivit Regulamentului de finanțare a campaniei electorale, art. 10, Comisia Electorală Centrală este în măsură să ceară la FISC verificarea provenienţei donațiilor financiare virate concurenţilor electorali sumelor ce depăşesc 100 mii lei.

De asemenea, printre socialiștii care au devenit peste noapte deputați se numără câțiva, al căror nume figurează în lista donatorilor PSRM-ului, în timp ce declarațiile lor de avere relevă venituri net inferioare sumelor donate (!).

Astfel tânărul Vlad Batrîncea, secretarul executiv al partidului, a donat 90 mii lei, deși, potrivit declarației sale de avere, pe parcursul anilor 2012-2013 a avut un venit de numai 55 mii lei și nu are casă ori mașină.

Alla Dolniță a donat PSRM-ului 80,5 mii lei, apoi, tot în aceeași zi, încă 95 mii lei - în total 175,5 mii lei, în contextul în care venitul pentru ultimii doi ani a constituit 92,6 mii lei. Aceasta a mai declarat trei apartamente și câteva loturi de pământ.

Corneliu Furculiță, consilier financiar la PSRM a declarat un venit de 53 393 lei și faptul că deține două apartamente, un teren pentru construcții și două automobile. Cu toate asta, el a donat partidului, aproape de două ori mai mult decât venitul lui pe ultimii doi ani - 92 mii lei.
Socialistul Radu Mudreac, fostul șef al Serviciului sanitar veterinar de stat al municipiului Chișinău, apoi director al Agenției sanitar-veterinară pentru siguranța produselor de origine animală, în prezent director al unui SRL, a declarat că pe parcursul anilor 2012-2013 a obținut la locul de muncă un venit de 46,6 mii lei, iar prin cumul – 17 mii lei. Dar a donat în campania electorală inițial 78 mii lei, apoi încă 90,7 mii lei. Acesta mai deține două apartamente, un garaj și un automobil.

A obținut un fotoliu de deputat și președintele tineretului socialist, Marina Radvan. Tânăra în vârstă de 23 de ani a devenit cunoscută opiniei publice după ce pe Internet au apărut câteva poze cu ea în ipostaze mai puțin decente. Aceasta apare în costum de baie, iar pe corp are scris un mesaj care conține cuvinte obscene. Potrivit declarației sale de avere, actriță de profesie, Marina Radvan nu a avut niciun venit în ultimii doi ani și deține o treime dintr-un apartament. Cu toate astea,studenta a donat PSRM-ului 80 mii lei, apoi încă, cică din activitatea de student și muncă prin cumul, alte 85,7 mii lei.

Consiliera municipală și fosta comunistă Elena Hrenova a donat 83,7 mii lei, apoi încă 70 mii lei (în total 153,7 mii lei) în contextul în care venitul ei în ultimii doi ani a constituit – 69,8 mii lei.

Vladimir Odnostalco și el fost comunist care a prins un fotoliu de deputat din partea PSRM-ului, declară că este șomer și nu are nici casă, nici masă. Surprinzător, numele acestuia se regăsește de trei ori în rapoartele financiare ale socialiștilor cu trei donații - 80,5 mii lei, apoi 87,5 mii lei și 85,6 mii lei. În total a donat 253,6 mii lei (!).

Un venit de două ori mai mic decât donația către partidul care l-a făcut deputat a declarat și tânărul Grigore Novac. Pe parcursul ultimilor doi ani el a obținut un venit de 35,5 mii lei, în timp ce donația pentru partid constituie 85 mii lei.

Un alt tânăr cu venit net inferior decât a donat pentru partid este și Alexandr Nesterovschi. Acesta, având un venit de doar 36 mii lei, a donat campaniei electorale 82,45 mii lei.

Iar socialistul Oleg Savva, proaspăt deputat, a donat în campania electorală 87,5 mii lei. Cu toate astea, în declarația de avere, el declară doar 13,47 mii lei, o casă de locuit și un Moscvici.

Deputații PLDM

PLDM a obținut un scor cu doar câteva zecimi de procent mai mic decât al socialiștilor și, potrivit estimărilor, va avea 23 de reprezentanți în parlament. Astfel, în noul legislativ se vor regăsi liderul formațiunii Vlad filat și deputații: Liliana Palihovici, Valeriu Streleț, Gheorghe Mocanu, Vladimir Hotineanu, Tudor Deliu, Iurie Țap, Anghel Agache, Chiril Lucinschi, Anatolie Dimitriu, Valeriu Ghilețchi și Nicolae Juravschi. Deputați vor deveni și rectorul ASEM Grigore Belostecinic, președintele raionului Hâncești Grigore Cobzac, rectorul Academiei de Administrare Publică Oleg Balan, precum și secretarul PLDM-ului Victor Roșca care a donat 1 mln. de lei, în contextul în care a declarat venituri de numai 12,2 mii lei.
De asemenea, printre cei care ar trebui să acceadă în parlament se numără și cinci membri ai actualului guvern: premierul Iurie Leancă, ministrul de Externe Natalia Gherman, ministrul Educației Maia Sandu, vicepremierul Eugen Carpov și viceministrul Finanțelor Ștefan Creangă. Dacă aceștia din urmă vor renunța la mandatul de deputat pentru funcțiile din executiv, în parlament vor intra: primarul comunei Cucoara, Aliona Gonța și deputații: Petru Știrbate, Maria Ciobanu, Ion Balan și Nae-Simion Pleșca. Mai multe despre cine sunt candidații la fotoliile parlamentare TIMPUL a publicat în articolul „Lista PLDM: Afaceriști și miniștri” din 10 octombrie 2014.

Deputații PCRM

Comuniștii au scăzut dramatic în „topul” preferințelor alegătorilor moldoveni. Astfel, din noul legislativ vor face parte doar 21 de reprezentanți ai partidului, de două ori mai puțin decât în vechiul legislativ. Prin urmare, au mai câștigat un mandat liderul Vladimir Voronin și deputații: Maria Postoico, Artur Reșetnicov, Galina Balmoș, Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc, Alexandr Bannicov, Irina Vlah, Oleg Reidman, Victor Mândru, Igor Vremea, Anatolie Gorilă, Anatolie Zagorodnîi, Sergiu Stati și Oxana Domenti. De asemenea, au câștigat un fotoliu de parlamentar: Ion Tomai, preşedintele raionului Ocniţa, Elena Bondarenco, primarul or. Soroca, Petru Porcescu, vicepreşedintele raionului Străşeni, Aliona Babiuc, vicepreşedintele Consiliului raional Briceni, Veaceslav Nigai, vicepreşedintele Consiliului raional Căuşeni. Mai multe despre cine sunt comuniștii care se vor deputați TIMPUL a scris în articolul „Lista PCRM: candidați cu probleme de integritate”, din 10 octombrie 2014.

Deputații PDM

Democrații au acumulat la alegerile de duminica trecută aproape 16% din sufragii și vor trimite 19 reprezentanți în legislativ. Astfel, potrivit listei electorale a PDM fotoliile parlamentare vor fi ocupate de: liderul Marian Lupu, ex deputatul Vladimir Plahotniuc și deputații: Igor Corman, Dumitru Diacov, Sergiu Sârbu, Raisa Apolschi, Oleg Sârbu și Valentina Stratan. Deputat va deveni și sportivul Constantin Țuțu care figurează în calitate de învinuit pentru huliganism în dosarul penal deschis după omorul lui Alexei Veretca, alias Krasavcik, produs acum doi ani în Codrii Orheiului.

Mai mult, în parlament ar urma să intre și câțiva membri ai executivului: ministrul Economiei, Andrian Candu, ministrul TIC, Pavel Filip, ministrul Muncii, Valentina Buliga, ministrul Culturii, Monica Babuc, ministrul Transporturilor Vasile Botnari și ministrul Construcțiilor, Marcel Răducan. Dacă cei șase nu vor renunța la funcțiile din guvern atunci următorii șase de pe listă vor intra în parlament: Efrosinia Grețu, șefa consiliului local Leova, Eugeniu Nichiforciuc, vicedirector SA, Molozea Nicolae, director SRL, Vladimir Andronachi, manager vânzări, Corneliu Padnevici, administrator SRL, Elena Bacalu, vicepreședintele CR Cahul. Mai multe despre cine sunt candidații democrați la parlamentare TIMPUL a scris în articolul „Lista PDM: miniștri și apropiați ai lui Plahotniuc” din 17 octombrie 2014.

Deputații PL

Liberalii au obținut la alegerile curente 13 mandate. Prin urmare, pentru următorii patru ani, deputați vor fi: liderul formațiunii Mihai Ghimpu, primarul capitalei Dorin Chirtoacă, deputații Corina Fusu și Valeriu Munteanu, ex-ministrul Anatol Șalaru, ex-ministrul Mihai Moldovanu, Veaceslav Untilă, Ion Apostol, Veronica Herța, Lilian Carp, antreprenorii Iurie Chirinciuc și Iurie Dârda, precum și deputatul Gheorghe Brega. Dacă Chirtoacă va renunța la mandatul de deputat pentru primăria Chișinăului, cea care va accede în legislativ va fi liberala Mihaela Iacob. Mai multe despre cine sunt liberalii care aspiră la un fotoliu de parlamentar, TIMPUL a scris în articolul „Lista PL: funcționari din primărie și consilieri municipali” din 17 octombrie 2014.

Legislativ nou cu milionari vechi

Astfel, din noul legislativ, conform listelor prezentate la CEC și a declarațiilor de avere depuse pentru anii 2012-2013, fac parte mai mulți milionari în lei.

Cel mai mare venit l-a declarat democratul Vladimir Plahotniuc. Potrivit declarației sale de avere acesta a obținut în ultimii doi ani un venit de circa 30,7 mln. lei. Acesta are două apartamente, 4 garaje și trei automobile. Totodată, deține 100% din capitalul unei companii.

Și liderul liberal-democraților, Vlad Filat a declarat venituri de peste 14,8 mln. lei. Mai mult, el deține un apartament, o casă de locuit, două garaje și două mașini. Iar colegul său de partid, Valeriu Streleț, a declarat că pe parcursul ultimilor doi ani a obținut venituri de peste 7,8 mln. lei, și are două apartamente, o casă de locuit, câteva loturi de pământ și două automobile. Acesta deține 100% din capitalul unei companii în valoare de aproape jumătate de milion de lei.

Și Chiril Lucinschi se numără printre milionarii din legislativ. Liberal-democratul a declarat venituri de aproape 4 mln. lei. Acesta deține peste 110 mii de acțiuni dintr-o companie și are două apartamente, o casă de locuit, trei loturi de pământ, o vilă și trei automobile.
Milionară în lei poate fi considerată și liberal-democrata Maia Sandu. Aceasta a scris în declarația de avere că în ultimii doi ani a obținut un venit de peste 108 mii dolari și 187,7 mii lei, și are un cont bancar în valoare de circa 111,5 mii dolari. Ea a mai declarat un apartament și un automobil.

Un alt democrat cu venituri de milioane este Andrian Candu. Acesta a declarat venituri de peste 2 mln. lei, un apartament, un garaj și un automobil. Milionar în lei a devenit și Sergiu Sârbu. Acesta a declarat, pe lângă apartament, vilă, mașină și venituri de circa 1,3 mln. lei, marea majoritate reprezentând cadourile bănești primite la nuntă.

Sârbu Oleg este și el milionar. În ultimii doi ani a declarat venituri de peste 1,6 mln. lei, precum și faptul că deține cotă parte din 8 companii din Edineț. Acesta are un apartament, o casă de locuit, un garaj, 258 ha de pământ și 7 automobile.

Și liberalii au un milionar – Mihai Ghimpu. Acesta a declarat un venit de peste un milion și jumătate de lei, precum și două apartamente, un automobil, 26 de acțiuni dintr-o companie petrolieră și 1/3 cotă parte dintr-un SRL.

Milionari se regăsesc și în rândul comuniștilor. Deputatul Alexandr Bannicov a scris în declarația de avere că a obținut în ultimii doi ani venituri de circa 1,3 mln. lei, deține două apartamente, o casă de locuit și trei mașini, precum și câte un sfert din capitalul a trei companii.

Cel mai sărac deputat

De departe cel mai sărac deputat este lidera tineretului liberal-democrat Mihaela Spatari. Potrivit declarației de avere, tânăra de 25 de ani nu a obținut nici un venit în ultimii doi ani și nu are nimic în proprietate.

Cu venit zero, dar cu mașină este proaspătul deputat, democratul Constantin Țuțu.

Fără casă, fără masă

În noul legislativ se vor regăsi numeroși deputați care, potrivit declarațiilor lor de avere n-au casă, nici apartament. Unii n-au nici mașină sau orice altă proprietate.

Astfel, nu au case deputații comuniști Irina Vlah, Elena Bondarenco și Corneliu Mihalache. Comunistul Oleg Reidman n-are casă, dar are automobil. Fără case sunt și liberal-democrații Gheorghe Mocanu și Tudor Deliu, dar ultimul are un automobil în proprietate.

Și democrații au deputați fără case: miniștrii Vasile Botnari și Marcel Răducan. Iar printre deputații socialiști care nu au în proprietate o locuință se numără tineri care au făcut donații pentru partid mai mari decât venitul declarat.

Pe de altă parte, sunt deputați care dețin mai multe locuințe. Spre exemplu, Eugen Carpov, potrivit declarației de avere, deține patru apartamente.

Case peste hotare

Proaspătul deputat liberal Anatolie Șalaru are o casă în București, precum și un apartament în Chișinău și un automobil. Apartament la Iași are și liberalul Iurie Chirinciuc. Acesta mai deține o casă de locuit în Moldova și un automobil. La Moscova are apartament democratul Dumitru Diacov, precum și o casă și un autoturism aici, în țară.

Cel mai mare salariu

Potrivit declarației de avere, viceministrul Finanțelor, Ștefan Creangă a obținut în ultimii doi ani un venit salarial de 735 mii lei. Acesta mai deține două apartamente, două case de locuit și două automobile.

Cel mai vârstnic deputat din noul legislativ va fi socialistul Eduard Smirnov, care are 75 de ani, iar cea mai tânără - socialista Marina Radvan, care are 23 de ani.

Un articol de: Ala Coica Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md