Astăzi 19 Septembrie 2018, Miercuri - Ultima actualizare la ora 17:58
Abonamente
 
 
 

Carte 6 Septembrie 2016, ora 09:32    Din editia print

Cine știe gramatică e bun și la matematică

Marime Font

Există, cel puțin în societatea noastră, un stereotip, conform căruia cei mai deștepți copii fac fizică, matematică sau chimie, iar, mai nou – tehnologii informaționale. 

Ceilalți sunt nevoiți să se refugieze în științele umaniste. Potrivit acelorași idei preconcepute, nu e nevoie de prea multă minte pentru a scrie comentarii literare sau a învăța pe de rost poveștile din cărțile de istorie. Dar lucrurile nu stau chiar așa, ba din contra. M-am convins de aceasta recent - nu fără o bună doză de satisfacție, recunosc – după ce am discutat cu specialiști, care au dedicat filologiei decenii din viața lor.

Pe 27 august, în incinta Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova (USM) s-a desfășurat concursul „Testare pentru fiecare”, organizat cu prilejul Zilei Limbii Române. Cei 125 de participanți au avut ocazia să-și testeze cunoștințele la gramatică şi la capitolul exprimare corectă. Mi-am zis că trebuie neapărat să merg la eveniment, cu atât mai mult, cu cât voiam să prind doi iepuri dintr-odată: să trec un fel de control profilactic al cunoștințelor proprii (meseria mă obligă), dar și să aflu cine mai este interesat astăzi de gramatică, ortografie și cultivare a limbii, în afară de filologi.

Patru generații la examen

Deși la ora 13.00 trebuia să înceapă testarea, pe la 12.40, când ajunsesem la destinație, în două săli ale Facultății de Litere participanții deja răspundeau la întrebări. Sălile se umpluseră până la refuz, iar examinatorii au hotărât să dea curs probei scrise, ceilalți doritori fiind invitați să meargă în sălile alăturate. Așa am mai umplut încă două aule. O imagine mai puțin obișnuită, să vezi „studenți din patru generații”, adunați de bună voie sub același acoperiș. Nimeni n-are de gând să trișeze sau să se inspire de la vecin. Îmi dau seama că sarcinile nu sunt complicate, răspund la întrebări și ies în coridor să văd ce cred și alții despre examen.



Din sala vecină ies mama cu feciorul, care și-au încercat, amândoi, cunoștințele la limba română. George are doar zece ani și, după ce a aflat de la televizor despre concurs, a insistat să vină neapărat, chiar dacă este pasionat de matematică. Corina, mama, ( 41 de ani) spune că a făcut școală rusă în regiunea transnistreană, dar acum lucrează în calitate de funcționar public la Chișinău, comunică mult cu cetățenii și are de-a face cu acte, pe care trebuie să le întocmească în limba română, așa că exercițiul și rezultatele testării îi vor fi de mare folos.

Eugeniu (44 de ani) a fost și la ediția trecută a testării publice, când s-a scris dictare. A luat un punctaj mediu și crede că și anul acesta va avea un rezultat bun, pentru că sarcinile au fost foarte lejere. A venit mai mult din curiozitate, dar ar fi bucuros dacă s-ar alege cu ceva premii, mai ales cărți. „Prefer literatura artistică. Autorii americani și detectivele. Pot fi și lucrări ale clasicilor ruși, orice. Limba română este o limbă foarte dulce, foarte melodioasă, dar ceea ce se vorbește astăzi în stradă … s-ar putea și mai bine, dar, din păcate, asta e.” Când vine vorba de cultivarea limbii materne, Eugeniu urmărește sursele mass-media, chiar dacă până și cei mai buni jurnaliști mai scapă câte o gafă, pe care o observă sau o intuiește. Dar pentru asta sunt dicționarele, pe care le consultă cu regularitate.


Comunicare fără gramatică?

Alexandra Gherasim, doctor, conferenţiar universitar, şef Departament Limba Română, Lingvistică Generală şi Limbi Clasice al USM susține că edițiile trecute ale testărilor publice au arătat că greșelile de punctuație și ortografia sunt marea bătaie de cap a concetățenilor noștri. O altă concluzie la care au ajuns examinatorii în cadrul edițiilor trecute este că, spre rușinea tinerilor, persoanele în vârstă, cele care, pe timpuri, au făcut școală sovietică și au învățat „limba moldovenească” scrisă cu grafie chirilică, dau dovadă de cunoștințe mult mai temeinice de gramatică. „Acest lucru se întâmplă pentru că atunci se făcea gramatică. Astăzi, deși conținutul programelor școlare, la prima vedere, nu s-a schimbat, accentul se pune pe comunicare. Elevul este încurajat să-și exprime părerea. În cel mai bun caz, i se cere să identifice 2-3 epitete și o metaforă. Locul gramaticii e pe câmpul cărții. Acolo, dacă este atent, copilul vede că „într-o” se scrie prin cratimă. Și atât”. Explicația e cât se poate de simplă: e mai ușor să-l întrebi pe elev ce crede el despre poezia lui Grigore Vieru, decât să-i explici de ce e nevoie de cratimă într-un cuvânt sau altul. „Într-un articol, pe care l-am publicat acum un an în ziarul „Universitatea” al USM (este vorba despre nr. 1/168, din 25 august 2015 - n.red.), scriam că, de la Aristotel încoace, doar noi ne-am aventurat să scoatem gramatica din şcoală, lăsând matematica şi celelalte ştiinţe exacte fără bază logică concretă, iar dezastrul nu s-a lăsat mult aşteptat”, spune doamna doctor. În același articol, în baza rapoartelor despre examene şi evaluările naţionale (sesiunile 2013 şi 2014) autoarea corelează mediile de la limba română cu cele de la matematică și constată că în anul 2013 diferenţa era de aproape un punct (limba română – 6,16 / matematica – 5,34) şi de peste două puncte în 2014 (limba română – 6,26 / matematica – 4,18, de reţinut – medie negativă). Tot aici, şefa Departamentului Limba Română, Lingvistică Generală şi Limbi Clasice al USM îl citează pe cunoscutul matematician român Grigore Constantin Moisil, care, la rându-i, nota în amintirile sale: „În primele clase elevii erau daţi pe mâna unor pedagogi foarte buni de limba română, urmând ca mai apoi să fie încredinţaţi profesorilor de ştiinţe exacte. Anume în felul acesta învăţământul românesc a ajuns la un nivel remarcat pe plan internaţional”.

Rezultatele concursului „Testare pentru fiecare” de anul acesta au arătat că 26 dintre participanți au acumulat un punctaj mai mic de 50 de puncte.

Pentru toți cititorii nostri, curioși să vadă dacă pot trece o ”Testare pentru fiecare”, publicăm mai jos una dintre cele 3 variante ale acesteia:

TESTUL 1

1. Următoarele cuvinte pot fi scrise atât cu cratimă, cât și fără cratimă. Puneți cratima și alcătuiți propoziții (nu sintagme!) cu toate formele - cu cele scrise fără cratimă și cu cele cu cratimă.
deal, sau, deschideți, laș, nai, sar


2. Indicați accentul în cuvintele de mai jos.

Cumul, vă felicit, studio, neutru, item, pârghie, rapsodie, butelie, regizor, furie, character


3. Subliniați toate greșelile. Corectați și rescrieți enunțurile.
a) Era prietenul meu, care-l cunoșteam demult timp, deaceea, când ma chemat, am venit chear de la primele ore ale dimineței.
b) Încă nu sau finisat discuțiele între ce-i trei lideri, ai cărei platformă coincide, de abea mâne vom ști rezultatele.
c) Toți copii, optăsprezece la număr, au dansat în centrul pieței, ghidați de către ritmurile muzicei.
d) Dumneavoastre a-ți contribuit ce-l mai mult la creearea unei atmosfere atât de frumoasă a întâlnirei acesteea.

4. Subliniați inadvertențele stilistice și alte greșeli, corectați, prin rescriere, enunțurile.
a) Ei susțin că sunt susținuți de către șeful de partid, inclusiv și de colegi.
b) Organizatorii acestui flachmob au declarat că care v-a veni la manifestare v-a fi considerat ca și prieten al grupului.
c) Acum două zile în urmă s-a revenit din nou la acest subiect important.
d) Soarta Luceafărului a fost hotărâtă de destinul său tragic, dar optimist.

Un articol de: Ana Trifan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 10 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Tata cu trei feciori

Nu știu de ce, poate de-atâta că vine sezonul rece, când moldovenii (etnicii români), dârdâind de frig, revin la îndeletnicirea lor milenară – crearea folclorului – poate pentru că s-au întors deputații din vacanță și reîncepe sezonul fierbinte,...

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md