Actualitate

Ciocniri la Paris

Cortegiul parizian a urmat drumul de la piaţa Bastiliei până la place d’Italie şi pe tot parcursul s-au înregistrat incidente. Potrivit martorilor oculari, forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene după ce unii dintre manifestanţi au lansat diverse proiectile. Potrivt prefecturii de poliţie a capitalei, « circa 300 de persoane purtând cagule » se infiltraseră în cortegiul manifestanţilor care, la origine şi în mare parte, se dorea unul revendicativ dar pe un ton festiv. Un aer de petrecere a fost dealtfel insuflat de zecile de angajaţi ai bâlciurilor care au venit deghizaţi în clovni ca să-şi apere profesia.

Reamintim că aceste proteste sunt îndreptate contra reformei codului muncii pe care executivul de la Paris vrea s-o aplice rapid folosind ordonanţe guvernamentale. CGT, singurul mare sindicat care a chemat la greve şi manifestaţii, se bizuie pe mobilizarea de azi ca să obţină o îndulcire sau chiar o retragere a respectivului text.

La Paris şi la Marsilia, principalele oraşe în care s-au organizat manifestaţii, ar fi ieşit în stradă câte « 60.000 de oameni », spune sindicatul. Poliţia anunţă de partea ei doar « ceva mai mult de 7.000 de manifestanţi la Marsilia şi 24.000 în capitală ». In primăvara anului trecut, contra noii legi a muncii, « el-Khomri » cum se numeşte ea după numele fostului ministru, se mobilizaseră peste 400.000 de oameni în stradă.

In mod evident, ziua de azi, cu un front sindical dezunit, mai puţin consensuală decât cea din 2016 când manifestaseră mai toate marile sindicate în stradă, a scos mai puţină lume în stradă. Liderul sindicatului CGT vorbeşte totuşi de « un test reuşit şi o mobilizare socială foarte puternică ». De partea sa, Executivul de la Paris, în frunte cu preşedintele Emmanuel Macron, se declară decis să ducă la bun sfârşit reforma care se vrea şi unul dintre cele mai emblematice şantiere ale debutului de mandat prezidenţial.
 
Franţa: Codul muncii şi arta de a trăi

Mobilizarea a fost puternică, marţi 12 septembrie, în Franţa, la Paris şi în numeroase alte oraşe, împotriva reformei preconizată de executiv privind flexibilizarea pe piaţa muncii. Preşedintele Emmanuel Macron s-a aflat însă departe de manifestanţi, mai precis într-o vizită în Antilele franceze, unde uraganul Irma a provocat mari daune.
“Leneşi din toate ţările…”. Este titlul unui articol semnat de directorul cotidianului Libération, Laurent Joffrin, care îl parafrazează pe Marx dar face aluzie şi la o declaraţie prea puţin inspirată făcută săptămîna trecută de preşedintele Emmanuel Macron. Dorind să arate că va continua cu fermitate pe calea reformelor, şeful statului francez a spus de fapt că "nu va ceda în faţa leneşilor".

Personal cred că mulţi dintre francezii care au ieşit să manifesteze marţi împotriva schimbărilor din codul muncii au făcut-o întrucît s-au simţi nu atît vizaţi, cît revoltaţi de acest adjectiv. De fapt, Franţa a promovat o artă de a trăi care nu este tocmai compatibilă cu modul de a munci anglo-saxon şi cu ultra-liberalismul.

“Tara aceasta nu vrea modelul liberal” a spus liderul radicalilor de stînga, Jean-Luc Mélenchon, aflat în fruntea unui cortegiu de manifestanţi la Marsilia. El are dreptate într-o mare măsură dacă ţinem cont de faptul că dintre toate marile ţări occidentale Franţa s-a adaptat cel mai greu la globalizare şi implicit la ritmul şi stilul anglo-saxon. Oare pot fi calificaţi drept “leneşi” nişte oameni care pur şi simplu vor să aibă mai mult timp pentru ei şi pentru familia lor, ca să se bucure de viaţă?

Într-o ţară, singura din lume, care a decis să reducă săptămîna de lucru de la 39 la 35 de ore cuvîntul “leneş” folosit de şeful statului nu putea să nu facă valuri. Si să un fie reluat chiar şi la manifestaţii, ca slogan mobilizator. “Leneşii sunt în marş.” “Macron, eşti terminat, leneşii sunt în stradă”. Iată ce se putea citi ieri pe unele pancarte, în timp ce preşedintele era în vizită de “lucru” în Antile.

Revin la toată această poveste pentru că uneori, un cuvînt “nefericit” pronunţat într-un moment inoportun poate compromite o acţiune legitimă. Emmanuel Macron este însă tînăr şi are timp să mediteze la forţa şi la capcanele limbajului.

SURSA: RFI

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *