Cititul în Republica Moldova

publicat în Cultură pe 29 Septembrie 2012, 10:57

Bibliotecile din Republica Moldova nu se plâng de lipsa cititorilor. 

În același timp, editurile înregistrează scăderea vânzărilor și încearcă să câștige teren în sfera cărților electronice. Deși unii o consideră un accesoriu demodat, cartea continuă să fie căutată și cumpărată de cititorii împătimiți. 

În ziua de azi sunt puține șanse să apară un Don Quijote care după ce a citit până la saturație romane medievale a plecat singur în căutarea unor aventuri demne de vitejia unui cavaler. Internetul și alte mijloace de informare ocupă tot mai mult teren în sfera de interese a publicului, iar cărțile își așteaptă în zadar cumpărătorii pe rafturile din librării. Cu toate acestea, oamenii nu contenesc să citească. Cel puțin, relatările bibliotecarilor din raioanele republicii și din Chișinău ne conving că acestea nu duc lipsă de vizitatori.

Romane polițiste și cărți despre grădinărit

Biblioteca raională din Căușeni este vizitată zilnic de cel puțin 30 de persoane. Majoritatea acestora sunt elevii celor cinci licee din localitate, care caută titluri recomandate de programul școlar. Directorul instituției, Liuba Osipov, afirmă că biblioteca dispune de un fond de cărți românești foarte bun care ar putea satisface interesele tuturor cititorilor. „În ultima vreme, oamenii caută informații și despre plante medicinale, reparații casnice, construcția sobelor. Sunt întrebate de asemenea romanele de dragoste și polițiste în limba rusă. Există și persoane cu vârsta mai mare de 40 de ani care preferă să citească cărți în limba română cu grafie chirilică”, susține Liuba Osipov.

Pensionarii - cititori activi

Cei care pășesc pragul Bibliotecii publice „Mihail Sadoveanu” din Soroca caută în special manuale, romane, cărți de comentarii și dicționare. Șefa Serviciului împrumut la domiciliu, Tamara Rotaru, ne-a spus că, zilnic, 30-50 de oameni împrumută cărți. O bună parte din ei sunt elevi. Printre cititorii fideli se numără însă și persoane de vârsta a treia. „Dacă acum zece ani, maturii și pensionarii nu prea știau să citească în grafie latină, acum ei citesc și în rusă, și în română”, a declarat Tamara Rotaru, precizând că biblioteca încearcă să completeze fondul de carte cu volume noi.

Bibliotecile încearcă să atragă cititorii

Odată cu începerea noului an de învățământ, bibliotecile din Chișinău se pot lăuda cu câte 100-120 de cititori zilnic. În această perioadă au loc diverse activități culturale și cenacluri. Directoarea Bibliotecii „Traian”, Natalia Cordencea, observă că împrumuturile la domiciliu predomină în comparație cu cele din sala de lectură. „În zilele noastre mai mulți preferă să împrumute acasă cărți, pentru că internetul este la putere. Dar prin activitățile pe care le organizăm zilnic încercăm să nu ne pierdem cititorul, facem tot posibilul pentru a-l recâștiga. Înainte, când nu era internet, sala de lectură era arhiplină, puneam chiar o măsuță la intrare, ca oamenii să-și aștepte rândul”, își amintește directoarea. În același context, Biblioteca „Ștefan cel Mare” din capitală organizează în fiecare săptămână ateliere de dramaturgie, proză și cursuri de oratorie. Totodată, sunt organizate ore de poveste, serate literare, excursii în bibliotecă, lecții bibliografice și zile de informare. „Împrumutăm câte 1000 de cărți și reviste zilnic. Cititorii sunt atrași de cărțile noi, pe care le promovăm la radio. Încercare să atragem cititorul”, a declarat Natalia Meșina, șefa Serviciului împrumut la Bibliotecii „Ștefan cel Mare”.

Opinia editorilor

„Statul nu ajută cu nimic”

Nicolae Guțanu, directorul Editurii „Gunivas”

Cartea se vinde, dar din aprilie 2008, de când a venit pe pământurile noastre criza economică, vânzările noastre de pe piața românească au scăzut până la 80%. Nu numai din cauza internetului. Pur și simplu, puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut foarte tare. Iar cei care au bani la noi nu cumpără cărți. Nu pot să spun că este o stagnare totală, dar statul nu ajută cu nimic. Anul acesta au fost alocate bibliotecilor publice 10 milioane de lei pentru procurarea cărților, apoi banii s-au retras din cauza lipsei de fonduri. În România profesorii mai primeau 100 euro pentru procurarea cărților. Din 2008 nu se mai dau banii ăștia. Fiecare înoată cum poate. Noi edităm literatură universală și dicționare. Dicționarele tot timpul s-au vândut bine, în special Dicționarul Explicativ al Limbii Române și Dicționarul Româno-Rus.

Gheorghe Erizanu, directorul Editurii „Cartier”

Nu sunt de acord cu afirmația că oamenii nu cumpără cărți. Revin pe piață scriitorii locali, care pot să-și promoveze cărțile mai bine. Totodată, noi vindem cărți electronice (e-book-uri) pe i-book story. Din păcate, R. Moldova, Rusia și Ucraina nu au acces și nu pot cumpăra cărți pe i-book story. În momentul în care sistemul bancar din R. Moldova va deveni mult mai credibil, atunci vor putea cumpăra cărți și cei din țara noastră. Noi le facem, în prezent, pentru cei care au plecat din R. Moldova peste hotare.

Anatol Vidrașcu, directorul Editurii „Litera”

Lumea nu prea citește din cauza situației economice și financiare. În schimb, în România, datorită colaborării cu ziarul Libertatea, reușim să vindem în fiecare lună câte 50 de mii de cărți din seria „Romanul de dragoste”. Se mai cumpără cărți pentru părinți și de specialitate.
Din păcate, bibliotecile publice din R. Moldova nu dispun de bani pentru cărți. Anul acesta au fost alocate 10 milioane de lei din bugetul de stat, dar apoi au fost retrase, sub pretextul că Guvernul nu dispune de bani. Atunci o să dispună de bani pentru pușcării, pentru că, dacă e să parafrazez o vorbă înțeleaptă, când bibliotecile sunt goale, se umplu pușcăriile. La ultimul Salon de carte, vânzările au fost cu 30-40% mai mici decât anul trecut. În această situație, ne descurcăm cum putem. Suntem prima editură de la noi care își vinde cărțile în versiune electronică. Cărțile electronice se vor cumpăra tot mai mult în viitor.